WELLBEING//

Știința viselor

Află ce se se întâmplă cu creierul tău atunci când visezi.


În următoarele 5 minute vei afla:

– La ce stimuli reacționează creierul în timpul somnului.
– Ce rol joacă visele în selectivitatea memoriei tale.


Există mai multe teorii și ipoteze care încearcă să explice ce se întâmplă în creierul nostru atunci când visăm, dar și rolul viselor în procesele de învățare și memorare. Haideți să le parcurgem împreună!

Teoria sintezei activatorii

În 1977, dr. J. Allan Hobson și dr. Robert McCarley au propus ”ipoteza sintezei activatorii.” Conform teoriei, circuitele din trunchiul cerebral se activează atunci când începe somnul REM. La rândul său, acesta declanșează activitatea sistemului limbic al creierului, care este implicat într-o serie de funcții, inclusiv emoțiile, memoria și diverse comportamente. În timpul orelor de trezire, aceste structuri ale creierului ne ajută să înregistrăm și să înțelegem mediul înconjurător. Dar, în timpul somnului, creierul reacționează la semnalele interne și, fără stimuli externi pentru context, apelează la emoțiile și amintirile noastre pentru a da sens lucrurilor: ”Visele ne scot în relief emoțiile, chiar și când sunt absurde din punct de vedere cognitiv.”

Teoria simulării amenințărilor

În anul 2000, psihologul finlandez Antti Revonsuo a propus ”teoria simulării amenințărilor”. Conform acestei teorii, visele nu sunt aleatoare, ci fac parte dintr-un sistem de apărare important pentru evoluție, care derulează în siguranță evenimente înfricoșătoare. Revonsuo consideră, așadar, că visele ne permit să repetăm situații periculoase, într-un spațiu sigur, permițându-ne să dezvoltăm abilități pentru a face față amenințărilor din viața reală sau să le definim și să le dăm la o parte, dacă sunt fără scop.

Visele – esențiale pentru învățare și memorie

Visele sunt, de asemenea, esențiale pentru învățare și memorie, după cum arată descoperirile cercetătorilor de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston. Participanții la un experiment au petrecut o oră învățând cum să navigheze printr-un labirint virtual complex. O parte din grup a fost lăsată să doarmă 90 de minute, în timp ce restul participanților s-au angajat în diverse activități. Cinci ore mai târziu, oamenii au fost testați din nou. Cei care nu dormiseră deloc nu și-au îmbunătățit performanța. Cei care s-au odihnit, dar nu au visat labirintul nu au făcut nici ei mari progrese. Însă cei care au dormit și au visat labirintul și-au îmbunătățit de zece ori performanța, față de cei care au visat altceva.

Erin Wamsley, unul dintre autorii studiului, a explicat: ”Subiecții care au visat labirintul se descurcaseră relativ rău în timpul exercițiului… Dacă un lucru este dificil pentru tine înseamnă că e important, iar atunci când doarme, creierul se concentrează asupra acestui subiect: știe că trebuie să lucrezi pentru a-ți îmbunătăți performanța. Acesta pare a fi locul unde beneficiem poate cel mai mult de vise.” Este ca și cum am aduce un alt creier, cu un alt set de abilități, să rezolve problema, doar că acest nou creier este propriul nostru creier.

Visele și inteligența emoțională

Cercetătorii de la Universitatea Berkely, din California, au găsit și ei o legătură între vise și inteligența emoțională. Participanților la un studiu li s-a cerut să distingă între diferite expresii faciale, variind de la prietenie la amenințare. Cei care au avut parte de suficient somn REM au citit corect fețele, în timp ce grupul lipsit de somn a eșuat. Potrivit lui Matthew Walker, autorul studiului, ”somnul cu vise apare pentru a reseta nordul magnetic al busolei noastre emoționale. Întrebarea este dacă putem îmbunătăți acum calitatea somnului cu vise și, în acest fel, să ne îmbunătățim inteligența emoțională. Visele ne ajută, de asemenea, să ne procesăm emoțiile, deoarece atunci când nu ne procesăm emoțiile negative, este posibil să experimentăm o creștere a stresului și a anxietății. Cercetător în psihologie socială, Sander van der Linden a pus punctul pe i în revista Scientific American: ”Visele ajută la reglarea traficului pe un pod fragil, care ne unește experiențele cu emoțiile și amintirile.”

Rubin Naiman, specialist în somn și vise la Centrul de Medicină Integrativă din Arizona, mi-a spus și el: ”Așa cum actualizarea unui calculator necesită închiderea temporară a tuturor programelor, somnul REM ne duce și el offline, prin inhibarea utilizării majorității simțurilor și a mușchilor noștri voluntari. Conștiința este asemănătoare apei, schimbându-și forma în funcție de mediul în care curge. Când suntem treji, conștiința este cuprinsă și încadrată de ființa noastră fizică. Asemenea unui fluviu care traversează un peisaj, aceasta este formată și controlată de malurile de informații senzoriale (văzul, auzul, simțul tactil etc.) și consecințele motorii (mișcare, vorbire). În somn, râul de trezire se varsă într-o mare de vise. Rezultatul? Ne aflăm într-o lume extraordinară în care ne confruntăm cu emoții, idei și imagini sălbatice care fac legea. Visele ne oferă o întâlnire personală cu lumea din spatele lumii – casa imensă și misterioasă a inconștientului… sursa întregii arte și a spiritualității.”

Visele și somnul REM

Studiul lui Walker a inspirat o altă cercetare, a lui Hobson, care a constatat că ”somnul REM poate constitui o stare protoconștientă, oferind un model de realitate virtuală asupra lumii – un ajutor funcțional pentru dezvoltarea și menținerea stării de veghe.” (Un studiu numai bun de citat data viitoare când cineva se ia de tine că dormi prea mult.)

Natura viselor diferă în funcție de partea din ciclul de somn în care ne aflăm. În cadrul unui studiu din Marea Britanie, cercetătorii au trezit participanții noaptea și le-au cerut să-și descrie visele. Cu cât visele apăreau mai târziu în noapte, cu atât erau mai bizare și mai departe de realitate. Și neurologii de la Kyoto au descoperit o corelație între conținutul viselor noastre și activitatea creierului – un fel de mașină de citit vise. Participanții au dormit într-un scaner RMN, iar după ce s-au trezit și-au descris visele. Cercetătorii au catalogat relatările despre vise în douăzeci de grupuri diferite, cum ar fi ”bărbați”, ”femei”, ”alimente”, ”stradă”, ”clădiri și mașini”. Apoi au identificat legăturile dintre aceste categorii și undele cerebrale. Corelația dintre conținutul viselor și undele cerebrale a fost atât de puternică, încât doar uitându-se la activitatea cerebrală, oamenii de știință puteau prezice, cu 80% rată de succes, din ce categorie fac parte visele.

Visele recurente

Unele vise apar mereu. Temele obișnuite ale viselor recurente includ căderea, eșecul sau absența de la un examen, vise în care te urmărește cineva, te trezești gol pușcă în circumstanțe jenante sau – și acesta este visul meu cel frecvent – ai întârziat undeva. Variațiile mele personale pe această temă includ întârzierea la o întâlnire, la cină, la aeroprt, chiar și la propria nuntă. Toate acestea, cu excepția nunții, s-au adeverit la un moment dat. Astfel de vise care reprezintă conflicte sau stres nerezolvat din viața de zi cu zi sunt adesea asociate cu îngrijorări și temeri. Când acestea încetează, poate fi un semn că anxietățile sau conflictele existente au fost rezolvate.

Visele recurente pot avea și efecte pozitive. Un studiu francez a examinat visele studenților la Medicină înainte de un examen important și a constatat că aceia dintre ei care au visat despre examen au obținut note mai mari decât cei care nu au făcut-o. De fapt, frecvența cu care studenții visau despre examen a fost corelată cu rezultatele reale obținute, chiar și când visele erau negative (cum ar fi întârzierea la examen sau uitarea răspunsurilor). Aceste vise ar putea reflecta importanța crescută dată facultății, dar totodată arată că visele pot ajuta creierul să repete pentru examenul real.

”Beneficiul imediat al viselor a fost dorința (studenților) de a-și completa cunoștințele după trezire, ceea ce a oferit cu siguranță un avantaj”,  au spus autorii studiului. ”În plus, contrastul dintre situațiile oribile cu care se confruntau în vise (apendicită, întârzierea la test, imposibilitatea de a concura) și realitatea dimineții următoare (sănătoși, punctuali și cu instrumentele adecvate) îi poate desensibiliza pe studenți în fața anxietății, ceea ce e liniștitor și benefic”, au adăugat oamenii de știință. Nu este asta infinit mai bine decât o noapte albă în care stai cu burta pe carte și apoi te prezinți la examen ca un zombi mahmur?

Fragment din Revoluția somnului: Cum să îți schimbi viața noapte de noapte, Arianna Huffington, editura Curtea Veche

Citește și:

Experții au decodificat aceste 7 vise anxiogene care apar frecvent

Știința din spatele modului în care visele te ajută când ești treaz

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum rămâne cu sănătatea emoțională a părinților?

WELLBEING//

Somnul de calitate, obligatoriu pentru sportivii de performanță! Și pentru tine!

WELLBEING//

Efectele nebănuite ale somnului asupra durerii

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.