SELF-IMPROVEMENT//

Singurătatea, o problemă a timpului nostru?

Într-o lume în care rețelele de socializare sunt pline, socializarea autentică este la un nivel din ce în ce mai scăzut, iar singurătatea mai prezentă ca niciodată.


În următoarele 6 minute vei afla:

– Care este diferența dintre singurătate și solitudine.
– De ce ne simțim singuri chiar și atunci când suntem înconjurați de oameni.


„Se spune că ţigara, alcoolul şi boala/ Îţi fură din ani / De singurătate nu se spune nimic…”, spun niște versuri ale trupei românești Byron. Iar adevărul este că singurătatea, arată studiile, este o cauză importantă a bolilor, despre care se vorbește prea puțin.

Singurătatea nu este doar a poeților sau a artiștilor, doar a bătrânilor sau a celibatarilor. Singurătatea este a tuturor, într-o măsură mai mare sau mai mică. Într-o lume în care rețelele de socializare sunt pline, socializarea autentică este la un nivel din ce în ce mai scăzut. Suntem învățați să investim în noi, să devenim din ce în ce mai buni, să fim eficienți, ba chiar să nu avem nevoie de cei din jur, crezând că asta ne va face fericiți. Unui singur amănunt poate nu i s-a acordat totuși suficientă importanță: nu numai că nu suntem făcuți să trăim singuri, dar starea noastră de bine este dată de calitatea relațiilor noastre. 

Celebrul psihiatru și psihoterapeut Irvin Yalom ne povestește o istorisire plină de tâlc: Se face că un rabin stătea de vorbă cu Dumnezeu despre Rai și Iad. Iată Iadul: Într-o încăpere se află o masă rotundă, iar oamenii așezați la ea erau flămânzi și disperați. Pe mijlocul mesei de afla un ceaun cu tocană care mirosea demențial, însă fiecare ținea în mână o lingură cu coada prea lungă și nu reușea să guste din mâncare. Toți sufereau pentru că nu reușeau sub nicio formă să-și ducă mâncarea la gură. 

Iată Raiul: Aceeași masă, aceeași tocană, aceleași linguri lungi și oameni în jurul mesei. Dar de data aceasta oamenii sunt fericiți. Se hrănesc unul pe celălalt.

Nici că se putea o ilustrare mai bună a fericirii. Fericirea ține de calitatea relațiilor noastre, de a ști să oferim și să primim, de a avea încredere, de a asculta și a fi ascultați, de a vedea și a fi văzuți. Oamenii care se simt fericiți și care au o stare de sănătate bună au relații bune cu cei din jur – fie ei familie sau prieteni apropiați. În 2015, Julianne Holt-Lunstad a realizat o meta-analiză cu 70 de studii din care a reieșit că lipsa conexiunilior sociale este un factor de risc la fel de mare pentru moartea timpurie precum obezitatea sau un stil de viață sendentar. Lipsa conexiunilor sociale echivalează cu 15 țigări fumate pe pe zi și fiind în același timp un risc mai mare decât obezitatea sau sedentarismul.

Singurătatea și solitudinea sunt două lucruri diferite

Singurătatea pe care o resimțim este diferită de izolarea socială, iar acestea sunt la rândul lor diferite de solitudinea pe care o putem cultiva pentru a ne reîncărca bateriile sau pentru a reflecta. Altfel spus, a fi singur și a te simți singur sunt două lucruri diferite. Putem alege din când în când să fim singuri pentru a ne încărca bateriile sau pentru a ne autoregla, asta nu înseamnă că suntem izolați sau că ne izolăm, nici că ne simțim neînțeleși, ci dimpotrivă, cel mai adesea perioadele asumate de singurătate vin cu o încredere mare în sine și în ceilalți, cu siguranța că nu pierdem relații pentru o lipsă de disponibilitate temporară.  

Conectarea cu propria persoană și grija pe care ne-o acordăm nouă înșine ne face mai disponibili și mai plini de resurse pentru cei din jur. Acest tip de singurătate, conștientă, ne face bine pentru că ne pune în contact cu ceea ce simțim, cu nevoile noastre. În schimb, singurătatea pe care o resimțim, ne poate face, la polul opus să căutăm socializare cu orice preț și, cu toate acestea, să nu avem relațiile de care avem nevoie pentru a ne simți bine. Să fim înconjurați de oameni și, cu toate acestea, să ne simțim foarte singuri. 

Deși există diferențe între izolarea socială și singurătatea resimțită, care este de fapt un indicator al calității relațiilor noastre și al încrederii noastre în ceilalți, precum și al atitudinii pe care o avem față de noi înșine, efectele izolării sociale asupra stării noastre de bine nu trebuie ignorate. Nevoia noastră de contact face parte din natura umană și nu o putem ignora fără efecte negative. Izolarea socială va atrage singurătate, iar singurătatea și mai multă singurătate.

Nevoia de singurătate și percepția singurătății poate varia în funcție de etapa de viață

Deși se vorbește deseori de izolarea socială a bătrânilor, care este cât se poate de reală într-o societate urbană din ce în ce mai dezbinată și în lipsa comunităților de suport, singurătatea nu afectează doar bătrânii. În România, în una din trei case trăiește un om singur, jumătate din locuitorii Parisului trăiesc singuri, două treimi din locuitorii din Stockholm și jumătate din cei de peste 75 de ani din Mare Britanie. Deși nu este un indicator direct al însingurării, locuitul singur poate conduce la izolare. Și nu numai în cazul bătrânilor.

Din perspectiva dezvoltării umane, bătrânețea este o etapă în care singurătatea este mai dorită decât în altele, fără ca ea să se suprapună însă cu izolarea socială, fiind mai degrabă e etapă de viață axată pe reflecție și integrare. De aceea, un bătrân va căuta mai degrabă perioade de solitudine decât un tânăr, a cărui principală preocupare va fi dimpotrivă să se afle în relații și în intimitate. De aceea, singurătatea și mai ales însingurarea în cazul tinerilor are efecte puternice, pentru că se traduce într-o neadaptare la ciclul de viață în care te afli, din perspectiva psihologiei dezvoltării a psihologului Erik Erickson. Practic, însingurarea este un efect al lipsei de încredere în noi și în ceilalți, al unei stime de sine reduse și poate chiar al depresiei.

Câte relații de calitate putem avea?

Nu suntem făcuți să avem un număr mare de relații. Deși uneori poate ne agățăm de numărul mare de cunoscuți, intimitatea și relaționarea de calitate este posibilă cu un număr limitat de oameni. Numărul mare de cunoscuți nu poate să înlocuiască nevoia noastră de a ne simți în siguranță și apropiați de câțiva oameni importanți, cu care să ne permitem să împărtășim lucrurile cu adevărat importante pentru noi, atât în momentele fericite, cât și în perioadele mai puțin bune.

Studiile arată că numărul ideal de prieteni este de 4-5, acest număr permițându-ne o intimitate ridicată, deci și un nivel înalt de satisfacție. Dacă numărul crește, șansele de a menține calitatea relației scad. Iar un număr ridicat de cunoștințe nu echivalează cu calitatea relației pe care ne-o pot oferi acei câțiva oameni cu adevărat apropiați.

Era Facebook, finalul prieteniei? Starea de sănătate a generației tinere este îngrijorător de depresivă, iar singurătatea este la cote înalte

Îngrijorarea vine din faptul că generația tânără suferă de dificultatea de a lega prietenii sau relații de calitate, iar acest lucru este corelat și cu o stare de sănătate psihică îngrijorătoare. Sinuciderea este a doua cea mai cea mai importantă cauză de deces a persoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani. Deși studiile arată că o rată mare de singurătate la generațiile în vârstă, aceste rate nu par cu mult mai ridicate față de generațiile trecute. În schimb, în ceea ce privește singurătatea pe care o resimt cei din segmentul 24-39 de ani, datele sunt îngrijorătoare. YouGov a supranumit millenialii cea mai singură generație, 30% din ei declarând că se simt singuri, comparativ cu 20% Generația X sau 15% boomers. Mulți dintre ei au declarat că nu au apropiați sau prieteni. În același timp, starea psihică a acestei generații este din ce în ce mai îngrijorătoare, ratele de depresie și de sinucidere fiind la cote alarmante. 

Singurătatea se tratează

Singurătatea se tratează. Este necesar însă să o identificăm și să rezolvăm lucrurile care ne fac să ne izolăm la propriu sau emoțional de ceilalți. Dacă petreci cel mai adesea timpul singur, dacă nu mai ai încredere în tine sau în oameni, sau dacă dimpotrivă ești tot timpul înconjurat de cineva, însă nu simți că ai cu adevărat relații importante, care să te mulțumească, poate te afli într-un punct în care perpetuezi singurătatea. 

Uneori, un bun început este în cabinetul de psihoterapie, în care putem reînvăța să construim o relație bazată pe încredere și să ne asumăm riscurile inerente ale intimității, fără de care nu putem însă să ducem o viață împlinită.


Citește și:

Succesul în 2 în lumea lui 1

3 motive să iei o pauză de la social media

S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum îți poate afecta singurătatea sănătatea fizică și mentală

SELF-IMPROVEMENT//

Singurătatea poate fi exploatată politic?

OAMENI THRIVE//

Mark Stam: ”Credința ajută omul să-și găsească drumul în viață”

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.