În următoarele 4 minute vei afla:

– Că nu există pastă de dinți anti-coronavirus.
– Care pot fi consecințele dezinformării în masă.


De când a început totul și până acum, am ajuns să înțelegem că ceea ce putem face pentru a limita răspândirea COVID-19 este să ne spălăm bine pe mâini, să stăm cât de mult putem acasă și să limităm contactul social. Însă, pentru a aplatiza curba din grafic – și pentru a reuși, într-un final, să oprim această pandemie – e necesar să limităm cumva și dezinformarea, împrăștierea informațiilor eronate, care sunt și ele contagioase și cu mult mai periculoase decât boala-însăși. 

Pe măsură ce coronavirusul își croia drum prin lume, tot același lucru se întâmpla, din nefericire, cu zvonurile nefondate și informațiile periculoase. De-a lungul ultimelor săptămâni, am putut observa o proliferare a fake news-urilor, farselor și înșelătoriilor în toate cotloanele internetului – de la terorii ale conspirației distribuite și redistribuite de nenumărate ori, care pretind că virusul ar fi o armă biologică creată de om, la vânzarea pe Amazon de măști de unică folosință sau de dispozitive de protecție respiratorie contrafăcute. Iar pe canalele de social media, au început să circule tot felul de așa-zise ”cure miraculoase” împotriva COVID-19, absolut inutile, printre care, consumul de suplimente alimentare, vaccinuri false, ba chiar și rețete homemade de pastă de dinți

Nu e nevoie să fii expert în sănătate publică pentru a-ți da seama că nu există pastă de dinți anti-coronavirus. Însă informațiile false nu sunt întotdeauna atât de ușor de reperat. Multe dintre acestea se recomandă a proveni din surse sigure. Pe când această criză își atingea punctul critic, mii de oameni au difuzat acest mesaj, ce părea să fie formulat de către Departamentul de Poliție New York și care anunța în mod fals că drumurile și transportul public din New York City s-ar închide. De asemenea, apeluri primite în care roboți, ce pretind a transmite informații din partea unor autorități sanitare, parazitează telefonia fixă și pe cea mobilă, susținând că oferă acces ”gratuit” la teste COVID-19.

Însă, din păcate, în unele cazuri, dezinformarea chiar provine din surse legitime. De-a lungul evoluției acestei pandemii, unii jurnaliști au făcut publice informații pe care au trebuit să le infirme ulterior. Chiar și comunicatele de presă ale Casei Albe au intrat uneori în contradicție cu datele ce proveneau din comunitatea oamenilor de știință. Iar astfel de erori pot avea consecințe serioase. 

Zilele trecute, un bărbat din Arizona a murit în mod tragic, după ce a ingerat fosfat de clorochină. Iar soția sa, care a luat aceeași substanță, a ajuns la spital în stare critică. Ei au crezut, în mod eronat, că substanța i-ar putea proteja împotriva COVID-19, după ce l-au auzit pe președintele SUA vorbind despre aceasta. Indiferent ce ai citi sau ai auzi, trebuie să știi că până acum nu a fost aprobat niciun medicament ca specific pentru tratamentul ori prevenția coronavirusului. Auto-medicația poate fi extrem de dăunătoare și – așa cum reiese din acest caz absolut tragic – chiar fatală, uneori. 

Este un motiv pentru care zvonurile de acest gen circulă atât de repede în vremuri de criză. Peste tot, pe glob, oamenii trăiesc cu teama față de ceea ce le rezervă viitorul. Se întâmplă astfel mai ales în situații în care sănătatea publică trece printr-o criză acută și nesiguranța atinge cote înalte. Agățându-ne de orice informație – și transmițând-o către cei dragi, familie și prieteni, pentru a-i ajuta – este modul în care încercăm să facem față incertitudinii și în care căutăm să simțim că avem cât de cât control asupra propriilor vieți. Această dorință ne face uneori să luăm de bune informații care intră în conflict cu ghidurile publice despre abordarea COVID-19 și să ne bazăm, uneori, pe social media, printre altele, ca sursă de informare. Astfel, devenim vulnerabili la piste false și suntem expuși la escrocherii. Iar asta poate pune vieți în pericol. 

O altă consecință serioasă este modul în care sunt influențați cei mai vulnerabili dintre noi. Documentându-mă pentru acest articol, am constatat că sunt câteva grupuri sociale (persoanele cu venituri mici, minoritățile etnice, rasiale și alte grupuri), care sunt dezavantajate la nivel de comunicare, pe deoparte, din lipsă de acces la informație, dar pe de altă parte, pentru că au dificultăți în a procesa informația complexă. Cu alte cuvinte, fluxul fake news are un efect negativ în special asupra celor care sunt cei mai expuși să sufere de pe urma pandemiei COVID-19.

Dezinformarea îngreunează misiunea autorităților din domeniul sănătății publice de a reuși să-și facă mesajul auzit și de a oferi oamenilor informațiile corecte pentru a rămâne sănătoși și în siguranță. În plus, alimentează panica și anxietatea, iar acest lucru ne poate dezechilibra psihic. Și, în mod evident, ascultarea unor ”opinii medicale” false poate duce la decizii catastrofale pentru sănătate și viață.  

Așadar, este imperativ să comunicăm cu responsabilitate. Iar asta, desigur, se aplică și persoanelor și organizațiilor publice, al căror exemplu este urmat de mulți oameni și a căror voce are un impact semnificativ la nivelul discursului public. Însă, sunt lucruri pe care fiecare dintre noi poate să le facă pentru a se proteja pe sine și pentru a-i proteja pe ceilalți:

1. Informează-te în legătură cu virusul

Cu cât vei ști mai multe despre COVID-19, cu atât îți va fi mai ușor să detectezi informațiile false. Organizația Mondială a Sănătății, spre exemplu, e o sursă de informații corecte și actualizate în ceea ce privește evoluția și abordarea pandemiei. Noi, cei de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, de asemenea, publicăm pe site-urile noastre și pe rețelele de socializare cele mai recente știri și interviuri cu epidemiologii și experții noștri certificați. 

2. Oprește-te și verifică orice știre, înainte de a distribui informația

Indiferent de unde ai primi o știre, e important să o verifici înainte de a o trimite și altcuiva. Până la urmă, informațiile false pot și ele să devină virale, dacă sunt distribuite. De câte ori primești o informație despre această pandemie, oprește-te și pune-i la îndoială veridicitatea înainte de a o da mai departe prietenilor, membrilor familiei sau celor care te urmăresc pe social media. Verifică ce surse au mai publicat respectiva informație și compară-o cu îndrumările oficiale. 

3. Păstrează-ți o doză sănătoasă de scepticism 

Fii cât se poate de vigilent față de postări care te pot face să cazi pradă deznădejdii, bigotismului sau care fac referire la tratarea ori prevenirea COVID-19, în special dacă acestea încearcă să te convingă să cumperi un anumit produs. Întreabă-te, în primul rând: cine are de câștigat de pe urma acestei informații?

4. Obișnuiește-te să tolerezi un anumit nivel de incertitudine

Oamenii de știință descoperă din ce în ce mai multe lucruri despre coronavirus pe zi ce trece, dar sunt încă o mulțime de întrebări fără răspuns – și ne putem aștepta ca această incertitudine să se mențină pe perioada următoarelor săptămâni sau luni. E important să acceptăm că nu avem încă toate răspunsurile în legătură cu această pandemie. Între timp, nu căuta să umpli golurile cu informații neverificate.

5. Nu sta non-stop conectat la știri

Permanentul flux de informații referitoare la coronavirus poate avea un impact negativ asupra echilibrului nostru mental și emoțional. În loc să faci un maraton de știri și să-ți actualizezi permanent conturile de social media, consultă periodic rapoartele publicate de sursele oficiale despre evoluția COVID-19 și, dacă există un astfel de sistem, aderă la alertele ce țin de orașul tău. Și nu uita că este OK, ba chiar, este un lucru sănătos, să te rupi din când în când de tot ceea ce se întâmplă în jurul tău.

Nu știm acum în ce fel și când va lua sfârșit această criză a sănătății publice. Situația evoluează permanent. Însă, pentru moment, cea mai bună armă pe care o avem împotriva pandemiei este adevărul. Comunicările referitoare la sănătatea publică, în mod special pe timp de criză, se bazează pe transparență, credibilitate și încredere. Iar onestitatea este temelia acestor trei principii. Viețile unor oameni depind în mod real de capacitatea noastră de a transmite tuturor informații clare, în timp real. În acest sens, fiecare dintre noi trebuie să fie responsabil în legătură cu ce transmite.

Citește și:

Viața după vindecarea de coronavirus: confesiunea cazului 32

Haosul provocat de COVID-19: cum să-ți protejezi sănătatea mintală

Author(s)

  • Michelle A. Williams

    Decanul Harvard T.H. Chan School of Public Health

    Michelle A. Williams este în prezent Decanul Harvard T.H. Chan School of Public Health și profesor în domeniul Sănătății Publice și al Dezvoltării Internaționale, catedră comună universităților Harvard Chan School și Harvard Kennedy School. Este epidemiolog recunoscut pe plan mondial și cercetător în domeniul sănătății publice, îndrumător premiat și un lider academic recunoscut pe scară largă. Înainte de a deveni Decan, a fost Profesor și Conducător de Departament la catedra de Epidemiologie a Harvard Chan School și Conducător al programelor legate de Sănătatea Populației și de Cercetarea Disparităților legate de Sănătate ce se desfășoară în cadrul Harvard Clinical and Translational Sciences Center. Activitatea sa științifică a pus, într-o foarte mare măsură, accentul pe teme legate de epidemiologia reproductivă, perinatală, pediatrică și moleculară. Williams a publicat peste 450 de articole științifice. A fost aleasă membru al National Academy of Medicine în 2016. Are, de asemenea, o diplomă de Master în inginerie civilă obținută la Tufts University și Master și Doctorat în epidemiologie obținute la Harvard Chan School.