În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum să accesezi superputerile care țin la distanță COVID-19.
– Cum să convingi un adolescent să stea în casă.


La început, a fost veselie mare în rândul copiilor, pentru că o ”vacanță” neașteptată a pus temele pe hold, când nimeni nu se aștepta. În scurt timp, mulți dintre părinții pe care îi vedeau o oră dimineața, pe grabă, și alte câteva ore seara, și-au mutat biroul acasă. Apoi, a mai intervenit ceva: coronavirus a închis mall-urile, cinematografele și locurile de joacă. Adică mai toate sursele de distracție. Și a devenit tot mai evident pentru membrii familiei, de orice vârstă, că n-avem de-a face cu o ”vacanță”, ci descoperim viața într-o altă formă, destul de bizară, pentru noi toți. Ce ne facem? Ferim copiii de valul de anxietate, dar cum îi convingem să stea în case zile, săptămâni sau, cine știe, luni în șir? Să nu se vadă cu prietenii? Dacă nu înțeleg de ce sunt consemnați la domiciliu, de ce trebuie să se spele des pe mâini și de ce nu merg la bunici în weekend, copiii pur și simplu nu vor colabora.

Comunicarea onestă și deschisă, adaptată vârstei, este singura cale să nu frustrăm copiii cu cereri absurde și să menținem cu ei o relație cât mai firească în condiții atât de nefirești. UNICEF a dezvoltat o serie de materiale de informare utile pentru copii și părinți privind măsurile de prevenție față de noul coronavirus pe care le putem studia în totalitate aici. 

Copiii mici înțeleg poveștile

Discursul pe care îl avem cu un copil mic (să zicem între 3 și 7 ani) trebuie adaptat puterii sale de înțelegere. Ideal este să folosim cuvinte simple și să le îmbrăcăm în aura unei povești pentru copiii care reacționează bine la acestea sau să le servim ca pe informații științifice copiilor care se simt flatați când sunt tratați ca niște mici adulți. 

Conform recomandărilor UNICEF, definiția coerentă și lesne de dat copiilor este următoarea: ”Noul coronavirus face parte dintr-un grup de virusuri care îi fac pe oameni să se simtă rău. Virusurile sunt organisme minuscule pe care nu le putem vedea cu ochiul liber, pot fi văzute doar cu lentile speciale, prin care privești lucrurile mărunte. Cum sunt atât de mici, pot pătrunde cu ușurință în corp și îi pot îmbolnăvi pe oameni. Coronavirusurile sunt un tip de virus care poartă denumirea de corona pentru că, văzute prin acele lentile speciale, par să poarte o coroană. 

Coronavirusurile există de mulți ani, dar recent, un nou membru, pe care nimeni nu-l cunoștea, a apărut în această familie și este numit coronavirus 2019. Pentru a ne asigura că micuții înțeleg importanța igienei stricte a mâinilor și a izolării acasă, fără mers în vizite sau joacă cu prietenii cei mai buni, le explicăm faptul că virusul este contagios: ”Pentru a călători, are nevoie să treacă de la o persoană la alta. Acest lucru se numește contaminare și este felul în care virusul se transmite de la un corp la altul. Coronavirusul nu poate călători prea departe, dar poate să sară de pe o mână pe alta când oamenii se salută printr-o strângere de mâini sau se ating. De aceea este important să-ți speli mâinile cu apă și săpun atât de mult cât durează să cânți un cântecel. Poți folosi și un dezinfectant cu alcool care se usucă singur”. 

Pentru alții copii, este cel mai simplu să transpunem bătălia cu COVID-19 într-o poveste. Virusul este personajul negativ pe care îl înfrâng apa, săpunul, mâinile ținute departe de gură și statul în casă. Atâta timp cât ne înarmăm cu aceste superputeri, suntem în siguranță.

Și ce se întâmplă dacă luăm virusul?

Un copil are o imaginație atât de vie încât va fi tentat să dea o amploare fenomenală oricărui simptom. Oricât ne-am imagina că-i ținem departe de știri, simt atmosfera încărcată și prind frânturi de informații. Dacă transmitem mesajul că virusul este contagios, cu siguranță vor dori să știe ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc. Spaimele le contracarăm cu un discurs adaptat puterii lor de înțelegere și menit să le explice boala prin comparație cu ceva ce au mai trăit: 

”Este posibil să te simți puțin rău, ca atunci când ai o răceală. S-ar putea să-ți crească temperatură, să tușești și să simți că îți este mai greu să respiri. Dar ca în celelalte dăți când ai mai avut o răceală, după câteva zile te vei simți mai bine. (…) Adulții urmăresc știrile despre noul coronavirus. Aceștia învață cum să aibă grijă de tine și cum să te protejeze pentru ca tu să fii bine. Dacă te simți rău, adulții vor avea grijă de tine pentru ca tu să te însănătoșești cât mai repede. (…) Mulți oameni de știință lucrează pentru a opri transmiterea virusului și pentru a crea vaccinuri care să ne protejeze pe toți”, ne recomandă specialiștii UNICEF să le spunem copiilor. 

Cum comunicăm cu preadolescenții și cu adolescenții

Pe de-o parte, lucrurile se simplifică, deoarece copiii mari înțeleg mai ușor gravitatea unei situații, iar sursele de informare din mediul online completează (că ne place sau nu) informațiile pe care le oferim noi înșine. Își vor face repede o idee despre cum stau lucrurile, însă este esențial să le calibrăm după un reper cât mai realist. Explicațiile propuse de UNICEF sunt simplu de înțeles și la obiect, iar ceea ce trebuie să reținem este că adolescenții își pierd repede interesul. 

Ne dorim să-i învățăm să trieze corect sursele de informare, să evite fake news-urile și știrile alarmiste înțelegând, împreună cu noi, cum ne dăm seama dacă o sursă de informație este credibilă sau nu. Am găsit pe National Geographic o sursă foarte simpatică de materiale educative potrivite pentru copii și părinți pe care vi le recomandăm. În cazul adolescenților, cel mai greu va fi să-i ținem în casă. Este vârsta la care se cred invincibili, iar virusul îi afectează cel mai puțin. Acum este momentul să subliniem importanța empatiei față de persoanele vârstnice din casă sau din proximitate și, de asemenea, să cultivăm în tineri un simț de apartenență la comunitate. Nimeni nu poate să prevadă, în acest moment, cum se va schimba lumea. Cum vor arăta peisajul social și profesional în care vor funcționa copiii noștri. Rămâne însă valabilă nevoia de a face parte dintr-un grup social, de a fi acceptat, de a crea legături interumane. Pornind exact de la ele, iată 5 micro-pași care vor detensiona relația cu copiii și ne vor ajuta să comunicăm mai ușor cu ei pe tema arzătoare a momentului:

1. Ascultă cu răbdare

Avem treabă, copiii se plictisesc. Suntem în același spațiu, unde acum învățăm, muncim, gătim. Toate de-a valma. Ține cont că și copiii au nevoie să fie ascultați, așa că atunci când le explici ceva, permite-le să-și spună și ei punctul de vedere.

2. Explică în loc să impui

”Nu ieși din casă pentru că așa am zis eu!” nu va avea rezultatul scontat, dimpotrivă. Alocă-ți timp să explici de câte ori este nevoie, pe scurt, de ce nu pot ieși din casă copiii. Așa cum nici noi, adulții, nu putem (fără un motiv temeinic). Toată lumea acumulează frustrări, iar să impui reguli greu de respectat fără să le explici va duce la și mai multă tensiune. 

3. Echilibrează teama cu optimism

Sigur că ne este teamă tuturor pentru sănătatea și viitorul nostru, dar copiii ar trebui să găsească în părinți un sprijin. Dacă încercăm să-i păcălim, miros jumătățile de adevăr de la o poștă. Cel mai onest este să le spunem că avem temeri și tocmai de aceea respectăm regulile ca să ne protejăm. 

4. Intră în joc

Știi care sunt aplicațiile preferate ale copilului tău? Cu cine stă de vorbă în mediul online, care sunt meme-urile lui preferate? Compensează izolarea copilului vorbind aceeași limbă cu el și lasă-l să-ți arate universul din perspectiva acestei generații. UNICEF propune conținut de calitate, cu informații pertinente, prezentate într-o formă jucăușă, pe TikTok. E cool să faci așa o recomandare celui mic!

5.  E OK să n-ai toate răspunsurile

E prima dată când nu putem estima nici durata unei crize, nici consecințele ei reale. Pur și simplu n-am mai trăit așa ceva, iar copiii vor certitudini. Nu intra în panică dacă nu ai toate răspunsurile. Este de-ajuns să răspunzi onest, să căutați împreună informații și să transformi fiecare ”nu știu” în ”hai să ne gândim/aflăm împreună!”.

Citește și:

Cum te sfătuiește medicul pediatru să-ți protejezi copilul de coronavirus

Cum să creștem copii inteligenți emoțional?

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.