EFICIENȚĂ//

De ce Steve Jobs se îmbrăca la fel în fiecare zi

Capacitatea noastră zilnică de a lua decizii e limitată, precum combustibilul din rezervorul unei mașini. Iar suma deciziilor mici pe care le luăm zi de zi ne poate costa deraierea de la lucrurile cu adevărat importante.


În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce este paradoxul alegerii.
– Care este numărul optim de decizii pentru memoria de scurtă durată.


De câte ori pe zi deschizi o fereastră în Google doar să tastezi ceva, repede? Cât timp petreci dimineața gândindu-te cu ce să te îmbraci? Câte minute pe zi te costă să te decizi ce să mănânci la prânz, cu ce sarcină să-ți începi ziua de muncă, dacă să mergi sau nu la sală în ziua respectivă? 

În fiecare zi luăm sute ce decizii, fie că ne dăm sau nu seama. Unele sunt importante, iar altele, banale. Din păcate, studiile arată că noi, oamenii, avem o capacitate limitată de a lua decizii. Oboseala decizională e un concept ce pornește de la un fenomen denumit “epuizarea eu-ului” și care a fost explorat recent de Roy Baumeister în urma unei ipoteze mai vechi emise de Freud.

Experimentele, detaliate în cartea sa Voința. Cum să-ți descoperi cea mai mare putere interioară, au arătat că dispunem de o cantitate finită de energie dedicată autocontrolui. Iar când o epuizăm, fie creierul intră în shut down (știi acel sentiment când nu vrei decât să stai, și atât?) sau alunecăm pe panta tentațiilor interzise: a dulciurilor, a alcoolului, a trimiterii de sms-uri nocturne unui ex. 

Participanții la studiul lui Baumeister au fost obligați să se uite la un film foarte slab, iar ulterior, să rezolve niște exerciții mentale ce necesitau autodisciplină. Concluziile cercetării autorului au arătat că voința este ca un mușchi care face… febră musculară atunci când este suprasolicitat. Practic, de la un punct încolo, ne lipsește energia și puterea de concentrare. Iar voința este precum combustibilul pentru mașină dimineața ai rezervorul plin, pe parcursul zilei îl consumi. Și seara ești atât de extenuat de deciziile luate pe parcursul zilei, încât seara ajungi să mănânci fast-food. 

Iar asta îmi explică de ce mi se întâmplă atât de des să mă simt epuizată mental în mijlocul zilei, deși simt că aș avea energie să alerg un maraton. Iar în zilele în care renunț la mersul la birou pentru a face home office, sunt mult mai productivă. Evitând zecile de decizii, precum, “cu ce să mă îmbrac în funcție de vreme”, “ce bijuterii să port?”, “să ascult de Waze sau de Google Maps spre a decide drumul spre birou?”, “să mă apuc de mailuri sau să fac research pentru un nou articol?”, “să ies la masă sau să comand?” îmi rămâne mai mult combustibil pentru sarcini care necesită concentrare. Problema este că, limitându-ți autocontrolul, oboseala de acest gen te poate face și să te pierzi cu firea în împrejurări… firești.

“Oboseala decizională explică de ce oameni cumsecade se enervează pe colegii lor și pe familie, aruncă banii pe haine, mănâncă junk food și nu pot rezista unei oferte care nu le e necesară. Indiferent de cât de puternic mental și de rațional încerci să fii, nu poți să iei decizii după decizii fără să plătești un preț biologic. Și este diferit de cel al oboselii fizice. Nu ești conștient de oboseală, dar ai un nivel scăzut de energie mentală.”, spune John Tierney, co-autorul cărții despre voință menționată mai sus. Pe scurt, fiecare decizie pe care o iei îți consumă din resursele creierului, chiar dacă e simplul act de a alege între versiunea A și versiunea B.

Iată un alt exemplu: într-un alt studiu realizat de Columbia University, cercetătorii au analizat mai mult de 1.100 de audieri pentru eliberare condiționată realizate de judecători din SUA. Și ce s-a descoperit era că cel mai important factor în eliberarea deținuților nu era fapta, sentința sau background-ul lor etnic ori cultural, ci ora la care cazul a fost dezbătut. Iar deținuții care au fost audiați după-amiaza au fost eliberați cu 10% mai puțin decât cei care și-au prezentat cazul în prima parte a zilei.

Deci, indiferent de cât de rațional crezi că ești în general, se pare că nu poți lua decizie după decizie fără să plătești prețul mental, biologic. Și, spre deosebire de oboseala fizică, de care suntem conștienți, deoarece corpul transmite semnale clare, oboseala psihică ne cuprinde insidios, prin învăluire, fără să ne dăm seama. Iar oboseala decizională cronică, care nu trece odată cu un somn bun, e echivalentă cu burnout-ul.

Paradoxul alegerilor

Cred că toți ne imaginăm ca diversitatea opțiunilor ne face fericiți, e minunat să ai de unde alege, nu? Însă reputatul psiholog George Miller (fondatorul psihologiei cognitive) scria într-un articol publicat în 1956 că numărul optim de decizii pe care le putem lua într-un interval care solicită memoria de scurtă durată este 7, (+/-2). Iar în anii ‘70, autorul Alvin Toffler susținea în cartea sa, Future Shock, că multitudinea și varietatea opțiunilor ne epuizează cognitiv și ne face nefericiți – teorie care a fost confirmată în zilele noastre de numeroase studii menționate în cartea Paradox of Choice. „Cu cât ai mai puține opţiuni, cu atât oamenii au mai multă libertate, şi cu cât au mai multă libertate, cu atât viața lor e mai fericită”, explică Barry Schwartz, autorul cărții, într-un Ted talk care a strâns milioane de vizualizări pe Youtube. De ce? Pentru că varietatea opțiunilor duce la așteptări înalte. Pentru că, indiferent ce decizie am lua, suntem predispuși să regretăm că nu am ales altfel (pățesc asta în fiecare zi, când îmi aleg prânzul). Pentru că, de fapt și de drept, nouă nu prea ne place să luăm decizii. Ne obosesc teribil. Cu toate astea, le luăm în fiecare oră, iar epuizarea dată de alegerea filmului sau a aromei de înghețată ne poate opri să putem lua unele decizii importante: fenomenul e denumit paralizia analizei.

Ce e de făcut?

Concluziile cercetătorilor sunt că, pentru a fi mai productivi, trebuie să ne simplificăm viața și să avem funcții predefinite, deci să ne creăm programe în creier la care să apelăm pentru a nu ne epuiza prețioasa enegie decizională pe lucruri insignifiante. Și a ajuns să-mi fie foarte clară importanța unor rutine matinale sau nocturne: este vorba de delegarea funcțiilor tale în grija unor decizii înțelepte, luate când gândeai limpede. În trecut, chiar și cuvântul rutină mă zgâria pe creier, deoarece însemna să-mi trăiesc zilele trase la indigo. Însă, atâta timp când acea rutină e formată din lucruri ce îmi sporesc starea de bine, precum demachierea zilnică sau mersul la sală, de automatizarea proceselor importante pentru mine, nu e nimic în neregulă cu asta. Din contra, îmi eliberează minte pentru a reflecta la lucruri cu adevărat importante, precum “unde să merg în vacanță?”.

Și abia acum înțeleg și de ce oameni precum Steve Jobs, Einstein sau Mark Zuckerberg se îmbracă mereu la fel. Apropo de asta, am râs cu lacrimi la acel meme cu poza lui Mark Zuckerberg cu Bill Gates, cu titlul “138 de miliarde într-o poză, și nici o curea Gucci”. Zuckerberg poartă mai mereu un tricou gri și jeans: “Vreau să-mi creez spațiu în viața mea pentru a lua cât mai multe decizii spre binele comunității”, a declarat el. Einstein declina la nesfârșit costumele gri, deci nu trebuia să se streseze în legătură “ce ținută să port azi”, iar bluzele negre, pe gât, sunt parcă sinonime cu Steve Jobs. Acești oameni care au demonstrat o inteligență peste medie ar fi avut/avea resursele financiare de a purta orice, însă au decis să nu risipească din resursele mentale pe lucruri atât de triviale.

Din păcate, nu pot aplica rețeta lor și… nici nu prea-mi doresc, pentru că îmi place să-mi asortez ținute, accesorii și ador bună dispoziția care vine la pachet cu o ținută care-mi place. Însă am găsit câteva moduri de a-mi simplifica viața și de a-mi conserva energia decizională:

1. Premeditează-ți ținutele

Organizează-ți ținutele din timpul weekend-ului pentru toată săptămâna. În ziua de azi predicțiile meteorologice sunt din ce în ce mai precise, iar planul și evenimentele săptămânii pot fi cât de cât anticipate, deci planificarea ținutelor îți va simplifica semnificativ viața. La fel și o garderobă capsulă, din care toate elementele să poată fi combinate cu succes între ele.

2. Planifică-ți mesele

Pentru a lua cele mai bune decizii din punct de vedere al nutriției, dar și pentru a evita decizii impulsive, precum prăjelile sau dulciurile sau dulciurile de la miezul nopții, mergi la cumpărături o dată pe săptămână și planifică-ți toate mesele când ești odihnit și bine dispus. Nu din întâmplare, planificarea meselor e una dintre cele mai importante tendințe de nutriție din zilele noastre, iar corpul, creierul dar și contul tău din bacă îți vor mulțumi!

3. Rutinele zilnice, micro-pași spre succes

Automatizează-ți toate procesele pe care le poți predefini, de la primele lucruri pe care le faci când te dai jos din pat până la drumul spre birou, ordinea în care-ți rezolvi sarcinile sau zilele în care mergi la sală. Rutinele îți oferă claritate și spațiu mental pentru lucrurile cu adevărat importante și astfel te sprijină să-ți atingi scopurile. De ce nu, chiar și visele.

Citește și:

6 moduri geniale în care oamenii cu inteligență emoțională răspund la presiune

De la munca de acasă la munca la birou: cum să faci trecerea mai ușor

S-ar putea să-ți placă și…

EFICIENȚĂ//

8 lucruri pe care să le faci după 8 seara. Dacă vrei să ai succes!

SELF-IMPROVEMENT//

Ce să întrebi în loc de „Ce mai faci?”

SELF-IMPROVEMENT//

8 semne subtile că te limitezi la zona de confort și nu ieși în necunoscut

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.