În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce legătură există între limite și relațiile toxice din viața ta.
– De ce teama de respingere ne împiedică să stabilim limite corecte în interacțiunile cu ceilalți.


Ce înseamnă limite?

Așa cum spunea Martin Luther King, ”Viețile noastre se încheie în ziua în care rămânem tăcuți în privința lucrurilor care contează!”.

Limitele interpersonale există în orice tip de relație, fie ea de cuplu, familială, profesională sau de prietenie, iar aceste limite pot aduce un echilibru în comunicare, atunci când vorbim de limite sănătoase, sau pot perturba relaționarea dar și echilibrul interior, atunci când vorbim de limite rigide sau limite neclare. A crea limite sănătoase este o parte importantă în definirea identității personale, autonomiei, fiind un factor esențial în păstrarea sănătății mintale și dezvoltarea unei stări de bine. 

Limitele pot fi fizice și materiale, cognitive, spirituale, emoționale sau legate de timp și sunt necesare pentru a ne proteja și pentru a-i înțelege pe ceilalți, ca entități diferite, cu nevoi diferite.

Limitele fizice se referă la spațiul personal și atingerile personale (adică la ce este adecvat sau inadecvat în contactul cu ceilalți, pentru noi), iar cele materiale la posesiile noastre.

Limitele cognitive presupun capacitățile intelectuale de procesare a informației și de transmitere a acesteia (este importantă exprimarea liberă, utilizând gândirea critică, dar și flexibilitatea, păstrând întotdeauna înțelepciunea că ceea ce gândim este personal și subiectiv).

Limitele spirituale sunt cele care ne definesc credințele și valorile fundamentale, iar limitele emoționale sunt reprezentate de trăiri prin intensitate și valențe, pozitive sau negative (ele ne ajută să ne păstrăm echilibrul interior).

Limitele legate de timp se referă la gestionarea momentelor dedicate tuturor activităților pe care le întreprindem.

Majoritatea oamenilor practică aceste limite, în mod diferit, funcție de mediul în care se desfășoară. De exemplu, la serviciu poți impune limite sănătoase, însă acasă poți avea dificultăți în menținerea lor.

Care sunt diferențele dintre cele trei tipuri de limite?

Limite sănătoase:

  • Nu-mi compromit valorile pentru ceilalți;
  • Știu și simt cât este de potrivit să împărtășesc;
  • Accept refuzul altora;
  • Îmi cunosc nevoile și dorințele și reușesc să le comunic într-un mod asertiv;
  • Pot spune ”nu” sau ”stop” când simt că-mi sunt depășite capacitățile.

Limite neclare:

  • Am dificultăți în a-i refuza pe ceilalți;
  • Împărtășesc prea mult;
  • Îmi este teamă de respingeri / refuz și fac tot ce pot să împiedic asta;
  • Sunt dependent(ă) de opiniile altora;
  • Am nevoie foarte des de ghidare în alegeri;
  • Ajung să fiu copleșit(ă) de responsabilități și oboseală din cauza sarcinilor multiple.

Limite rigide:

  • Niciodată nu apelez la ajutorul celorlalți;
  • Evit intimitatea și relațiile apropiate;
  • Îi păstrez pe ceilalți la distanță, evitând astfel posibilele refuzuri;
  • Evit să mă concentrez pe ceea ce simt, iar atenția mea este îndreptată spre acțiune;
  • Impun celorlalți propriile mele opinii și dorințe;
  • Oscilez între a face totul singur(ă), ducându-mi sarcinile la îndeplinire, și a spune ”nu” într-un mod, de multe ori, agresiv.

Cât de importante sunt limitele sănătoase? 

Pentru a crea limite sănătoase este importantă conștientizarea situației prezente: a limitelor deja existente sau a lipsei lor, în viața ta. Este important să menționăm că, atunci când sunt definite limitele, sunt create și  consecințele respectării sau încălcării lor. Gestionarea acestor consecințe reprezintă o provocare în dezvoltarea abilităților de comunicare și conținerea propriilor emoții (identificarea, înțelegerea și acceptarea propriilor trăiri).

Atunci când sunt create limite sănătoase, fie în relațiile de cuplu, familiale, de prietenie, ori fie de colaborare profesională, îți permiți:

  • să simți sentimentul de intimitate, împărtășind doar ceea ce consideri că este potrivit;
  • să trăiești respectul față de sine și față de celălalt,
  • să fii onest și să comunici deschis;
  • să comunici eficient nevoile tale;
  • să gestionezi timpul și spațiul eficient în interrelaționare;
  • să te simți în controlul deciziilor și responsabilităților personale;

Ce se întâmplă atunci când nu impun limite sănătoase?

  • simt un sentiment slab de identitate personală – mă identific prin felul cum se comportă ceilalți cu mine (de exemplu, ”se comportă urât, deci înseamnă că am greșit sau am o problemă”; ”este detașat, deci nu contez”);
  • mă simt responsabil de trăirile celuilalt;
  • am tendința să satisfac nevoile celuilalt, fără să analizez prea mult dacă asta mă afectează;
  • nu reacționez atunci când cineva îmi încalcă spațiul personal sau abuzează de lucrurile pe care le posed;
  • mă simt, adesea, epuizat de o multitudine de sarcini care mi se solicită sau pe care mi le asum fără să cer ajutor;
  • simt că nu am intimitate;
  • mă simt ca și cum aș fi invizibil pentru celălalt;
  • mă simt străin sau intimidat în relații;
  • simt că nu am putere de control asupra propriei vieți;
  • las pe celălalt să descrie realitatea mea;
  • las pe celălalt să decidă în locul meu;
  • împărtășesc prea mult și prea devreme sau, dimpotrivă, prea puțin cu celălalt;

De ce îmi este greu să impun limite?

Uneori ne poate fi dificil în crearea și gestionarea limitelor sănătoase din mai multe motive, cum ar fi:

  • nu am repere suficient de clare despre ce reprezintă o limită sănătoasă (de exemplu, o idee disfuncțională este: ”dacă celălalt m-ar iubi cu adevărat, nu s-ar purta așa cu mine”, ”ar trebui să știe deja ceea ce-mi place sau ce mi se potrivește”);
  • simt teama de respingere sau abandon;
  • îmi este teamă de confruntare;
  • mă simt vinovat.

Cum stabilești limite sănătoase:

  1. Identifică emoțiile care apar în urma încălcării limitelor tale (de exemplu, ”mă simt vulnerabil/ă” -”mă simt sufocat/ă”, ”mă simt respins/ă” – ”mă simt invizibil/ă”)
  2. Identifică apoi credințele care te-au determinat să permiți asta, în mod mai mult sau mai puțin inconștient (de exemplu, ”dacă nu accept asta, mă va părăsi”,”dacă îmi exprim dorințele, voi provoca un conflict”).

Aceste gânduri au, la bază, credințe despre sine precum: ”Nu sunt iubit/ă”; ”Nu merit”; ”Nu contez”; ”Sunt inadecvat/ă”; ”Sunt neimportant/ă”; ”Sunt nimic”. Credințele de acest tip provin în urma unor emoții ca frica, neputința sau vulnerabilitatea fără protecție, emoții ce se nasc în urma unor experiențe de viață traumatizante.

  1. Caută alternative sănătoase de a gândi și acționa pentru a obține echilibrul interior, păstrând  principiul de a nu încălca drepturile altora (de exemplu, ”am nevoie să nu depășesc orele de lucru, pentru a-mi satisface și celelalte nevoi, din timpul liber, și pentru asta va trebui să-mi gestionez mai bine modul de lucru”, ”am nevoie de momente de intimitate, dar asta nu înseamnă că acest lucru crează o ruptură în relația noastră” ).
  2. Cere ajutorul unui specialist atunci când simți că situația este copleșitoare!

Pentru a stabili, cu succes, limitele sănătoase, Anne Katherine (1993) în cartea sa Boundaries: Where You End and I Begin ne  sugerează faptul că este important să o faci într-un mod cât mai clar, coerent, concis, cu calm, păstrând respectul față de celălalt. Este posibil ca, stabilind aceste limite, să trezești în tine emoții precum vina, rușinea, teama, sentimentul că ești egoist/ă, dar amintește-ți că ai dreptul să ai grijă de tine. De fapt, asta este prima și cea mai importantă sarcină a ta!


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


De asemenea, poți trezi în celălalt emoții precum furia, disprețul, tristețea, dar amintește-ți că nu ești responsabil/ă de ceea ce simte celălalt. Unele persoane sunt obișnuite să manipuleze, să abuzeze pe ceilalți exprimând astfel de emoții. Fii respectuos/ă  și ferm în exprimarea limitelor tale!

Ai răbdare în acest proces! În primul rând cu tine, pentru că acționezi într-o manieră nouă și ai nevoie să te adaptezi și apoi cu celălalt care este, de asemenea, obișnuit cu altă abordare din partea ta! Eliberează-te de relațiile toxice din viața ta! Pentru că, așa cum spunea și John Powell: Comunicarea lucrează în folosul celor care lucrează la ea!”. 

Citește și:

7 lucruri esențiale pentru un comportament asertiv

Pentru a trăi liber, nu mai amâna asta!

Author(s)

  • Andreea Serpegean

    psihoterapeut

    Andreea Serpegean este psihoterapeut cu formare în hipnoză clinică și psihoterapie ericksoniană, psiholog în domeniul securității naționale și blogger. Psihologia reprezintă pentru ea prisma prin care observă frumusețea din fiecare om, provocând-o să rămână conectată la forma și fondul lumii în care trăim. Îi găsiți articolele pe www.psihoterapiesihipnozaclinica.wordpress.com.