MISIUNE//

Cum să cultivi empatia pe timp de coronavirus

Perioada pe care o traversăm poate scoate la iveală ce-i mai bun din noi. Sau ce-i mai rău.


În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce gesturile mici de bunătate au o greutate mai mare în momente de criză.
– Cum îți afectează sănătatea faptele bune.


Pandemia cu care ne confruntăm în prezent la nivel mondial probabil va schimba pentru totdeauna modul în care ne raportăm la lume. Dar ne poate schimba și pe noi. Incertitudinea și frica ne pot spori tendința de a critica, intoleranța, ostilitatea și chiar violența, dar, în același timp, ne poate mări capacitatea de a empatiza, putem deveni mai buni.

De fapt, cum ar fi dacă în această perioadă ai deveni cea mai bună versiune a ta, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur. Pentru noi, ca societate, criza coronavirus e o oportunitate să ne arătăm compasiunea, să creștem, să ne amintim valorile cu adevărat importante. Iar bunătatea și empatia sunt unele dintre calitățile fundamental umane.

Un gest simplu, aparent banal, pentru o situație de viață normală, în vreme de criză capătă semnificații mult mai mari.

Acum câteva zile m-am dus la farmacia de lângă mine să întreb dacă mai au mănuși și măști (sau, mai degrabă, dacă au refăcut stocul). Răspunsul a fost, bineînțeles, cel la care mă așteptam: „Nu mai avem de peste o lună și nu știm când o să mai aducem.” Ies din farmacie, mă învârt câteva minute pe afară, iar o doamnă îmi zice: „Să știți că am eu o pereche de mănuși în plus. V-am auzit la farmacie că ați cerut și că nu mai aveau, vă dau eu o pereche nouă. Lucrez în bancă și ne-au dat de acolo câteva.” A scos imediat din geantă mănușile și mi le-a dăruit. 

M-a impresionat gestul doamnei și m-a făcut să-mi dau seama cât de important este în aceste momente să oferim din ceea ce avem celor din jur. Să fim empatici, să ne arătăm compasiunea față de cel de lângă noi. 

Sună-i pe cei dragi și întreabă-i: ”Cu ce pot să te ajut?

În această bulă a izolării, unora dintre noi le este mai bine, iar altora le este mai rău. Chiar dacă suntem solitari, avem nevoie să rămânem conectați, să ne simțim în siguranță împreună. Să fim uniți și solidari.

Ai mai mult timp în perioada asta? Poți să-ți suni prietenii cu care n-ai mai vorbit de multă vreme, din cauză că până acum erai tot timpul în grabă și nu-ți ajungeau niciodată cele 24 de ore. 

Ești mai optimist din fire? Poți să vorbești la telefon cu un prieten care e mai anxios și să-l liniștești, să-i dai un sfat bun, să-l ajuți să găsească o soluție, să știe că îi ești aproape, că se poate baza pe tine oricând.

Ești printre cei norocoși, poți să lucrezi de acasă în perioada asta și te bucuri de flexibilitate? Vorbește cu prietenii tăi antreprenori și întreabă-i cu ce poți să-i ajuți.

Ai un job sigur și un venit stabil? Gândește-te la doctorii și asistentele care, în perioada asta, sunt în prima linie, și ajută spitalele cu donații, oricât de mici

Ești tânăr, cu o sănătate bună și ai vecini în vârstă? Oferă-te să faci cumpărăturile pentru ei, ca să-i ajuți să-și limiteze expunerea la virus.

Ai copii? Poți să le ușurezi frica, vorbindu-le despre ce este această criză și asigurându-i că oamenii de știință și medicii vor rezolva problema.

Ai găsit o informație utilă despre ce măsuri de precauție să iei în această perioadă sau ai câteva recomandări de activități pentru perioada de stat în casă? Dă-le mai departe către prietenii și colegii tăi.

Acestea sunt doar câteva exemple mici. Ceea ce este important este să cauți oportunități de a demonstra empatie, bunătate și de a acționa. Poți dona timp, bani, mâncare și abilitățile tale pentru a-ți susține comunitatea.

De ce îți face bine să faci bine?

Dacă unii se întreabă cu ce-i ajută pe ei să fie empatici și să facă fapte bune, este dovedit științific că, atunci când suntem buni, corpul nostru este mai sănătos. Suntem programați genetic să fim buni, iar molecula fericirii este oxitocina. De fiecare dată când arătam empatie, bunătate, oxitocina ne inundă creierele și trupurile. Bunătatea schimbă structura creierului, influențează inima și sistemul imunitar, iar aceste lucruri sunt argumentate de omul de știință David Hamilton, în cartea luiDe ce îți face bine să faci bine”. Specialistul explică cum empatia și bunătatea modifică structurile neuronale ale creierului, ajută o inimă bolnavă să se regenereze mai rapid și sprijină sistemul nervos pentru a combate inflamația (sursa declanșatoare a celor mai întâlnite boli, printre care și cancerul).

Empatia și bunătatea sunt insușirile cele mai nobile fibrei umane, iar capacitatea noastră de a răspunde pozitiv la obstacole ne va ajuta să ne revenim mai repede din această criză.

Chiar și cele mai simple acte de bunătate, compasiune și empatie sunt resimțite extrem de profund în momentele de incertitudine. Niciun act nu este prea simplu și niciun moment nu e prea neînsemnat pentru a aduce mângâiere și vindecare. Acum este o șansă pentru noi toți să fim eroi.


Citește și:

Voluntariatul te poate ajuta să trăiești mai mult

Doru Mitrana: „Prin voluntariat, câștigi ceea ce ai pus la bătaie atunci când ai decis să te implici.”

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Trăiesc (izolarea) la timpul prezent

SELF-IMPROVEMENT//

Ghidul Thrive: totul despre empatie

WELLBEING//

Efectele mentale ale izolării pe termen lung

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.