EFICIENȚĂ//

Cum poți beneficia de procrastinare

Învață cum să gestionezi procrastinarea și să tragi foloase de pe urma ei.


În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce rol joacă amigdala cerebrală în cheful tău de a te apuca de treabă.
– Ce este procrastinarea inteligentă.


  • Cei care au obiceiul de a amâna să facă ceva au creierul diferit de ceilalți.
  • Persoanele care sunt ușor de distras au o amigdală cerebrală mai mare, iar amigdala e centrul nervos al fricii.
  • Adică, am putea presupune că aceștia sunt mai predispuși să amâne pentru că își fac griji în legătură cu rezultatul activității lor.
  • Pentru a putea învinge tendința de procrastinare, e necesar să-ți faci un așa-zis ”plan de amânare”.
  • Și dacă tot ești predispus să-ți pierzi ușor concentrarea, măcar fă ceva util în timpul acela.

Se face deja o săptămână de când tot amân să mă apuc de scris acest articol. Culmea ironiei, acesta fiind tocmai un articol despre procrastinare!

Studii recente au demonstrat că e o diferență semnificativă între oamenii care trec imediat la acțiune (cei care fac ce au de făcut) și cei care amână, procrastinatorii (cei care nu se mai apucă odată de ceea ce au de făcut.

În acest studiu, care a fost publicat în revista Psychological Science, cercetătorii au folosit rezonanța magnetică (RMN) pentru a studia creierele a 264 de bărbați și femei. Apoi, le-au cerut acestora să completeze un chestionar legat de gradul lor de impulsivitate și de ușurința de a se mobiliza. Fiecare dintre participanți a primit un scor pentru orientarea asupra punerii în acțiune a deciziilor (PAD), scoruri care i-au încadrat în două categorii: acționalii și procrastinatorii. 

S-a constatat că cei care se mobilizau cu dificultate, procrastinatorii, ar avea o amigdală cerebrală de dimensiuni mai mari decât media. Amigdala cerebrală este regiunea din creier care se ocupă cu gestionarea emoțiilor precum frica. Este și locul unde se naște instinctul primar de supraviețuire. 

”Persoanele a căror amigdală cerebrală este mai mare în volum au tendința să fie mai inerte, ceea ce face ca ele să aibă ezitări în a iniția o acțiune și să aibă tendința de a întârzia demararea unei activități fără un motiv evident”, au punctat autorii studiului. Cu alte cuvinte, cei care amână s-ar putea să fie, mai degrabă, temători, decât leneși.

”În fapt, procrastinatorii chiar au un centru nervos al fricii mult mai activ”, a declarat psihologul Perpetua Neo pentru INSIDER. ”E vorba de foarte multe temeri legate de acțiune, așa că au nevoie să amâne inițierea activității.”

Excelență vs. Perfecționism

Uneori, procrastinarea este rezultatul perfecționismului și al preocupării că proiectul, prezentarea sau articolul nu vor ieși atât de bine îți dorești.

”Când centrul nervos al fricii este atât de activ, evident că va părea înfricoșător să te apuci de proiectul sau sarcina pe care le ai de făcut”, mai spune Neo. ”Și atunci, ce-ți rămâne de făcut? Amâni.”

O primă cale de a înfrânge această pornire este aceea de a conștientiza diferența dintre perfecționism și excelență. Perfecționiștii se raportează mereu la ultima lor acțiune. Dacă nu a fost perfectă, simt că valoarea lor personală scade.

„Dacă pui la socoteală mintea mereu ocupată, evitarea, distragerile, regretele, sentimentul că ești lipsit de valoare și povara așteptărilor, obții un amestec destul de puternic”, spune Neo. „Centrii tăi nervoși responsabili de teamă vor fi din ce în ce mai activi.”

Excelența înseamnă sentimentul că valoarea ta e dată de cine ești tu și nevoia de a demonstra de fiecare dată că ești capabil, nu e atât de mare.

„Te poți raporta la evoluția ta, chiar dacă n-ai cele mai spectaculoase, ori mai impresionante realizări, pentru că ești mândru de ea”, adaugă Neo. ”Nu ai neapărat nevoie să simți că ești cel mai bun în toate. Iar dacă ai dat greș într-un plan, nu înseamnă că nu ești bun de nimic.”

Soluția nu este procrastinarea, ci procrastinarea inteligentă

”Eu chiar cred că a amâna este un lucru grozav”, a mărturisit Neo. ”Și dacă tot amâni, ai putea să o faci după un plan bine pus la punct. Pentru că, altfel, viața ta se va defini prin ceea ce se întâmplă atunci când tu amâni să te apuci de ceva.”

Dacă știi că ai obiceiul să faci tot felul de chestii până când ajungi să te preseze timpul și să-ți bată la ușă deadline-urile, atunci, măcar folosește timpul ăla cu rost și ieși undeva, fă ceva ce-ți face plăcere sau învață ceva nou, cum ar fi o limbă străină sau o abilitate.

“Să te joci înseamnă să înveți ceva nou și să-ți exersezi creativitatea, așa că nu trebuie să-ți pară rău că te joci”, spune Neo. ”Știi că amâni să te apuci de un lucru care îți creează anxietate, așa că folosește acest timp după pofta inimii, fă-ți de cap, distrează-te și profită pentru a învăța ceva nou. Cât de bine poate să sune asta!”.

Fă pași mici

Una dintre cele mai eficiente metode de a aborda procrastinarea este transformarea obiectivelor în lucruri concrete și care să nu-ți pară copleșitoare. Comportamentalistul și cercetătorul B.J.Fogg a propus o metodă pe care a numit-o ”obiceiuri mărunte”, care înseamnă pași foarte mici.

De exemplu, dacă îți propui să convingi o persoană să folosească ața dentară, primul pas este să-l determini s-o folosească pentru un singur dinte. Odată ce a luat ața dentară în mână și a curățat un dinte, va continua și cu ceilalți. Sau, dacă vrei să-ți îmbunătățești condiția fizică, propune-ți să faci o singură flotare când te trezești. Vei ajunge să faci, cel mai probabil, 20, poate chiar 30. 

Și nici nu ar trebui să te superi pe tine atunci când nu te simți motivat. Nu aștepta să-ți vină motivația, susține Neo, lasă-te purtat de impulsul de moment. 

”Totul e să îți construiești acei pași mărunți: ce simt că pot face azi? Și apoi să-ți oferi o recompensă”, mai adaugă ea. ”Mulți oameni obișnuiesc să-și propună să se recompenseze numai atunci când reușesc un lucru extraordinar. Numai că asta înseamnă să te forțezi până la epuizare.”

Dacă te antrenezi în fiecare zi a săptămânii și apoi te recompensezi cu o prăjitură, dopamina o să-ți inunde centrii nervoși responsabili de recompensare și o să-ți dorești să te ții de acest nou obicei. În felul acesta, construiești un cerc virtuos, în locul unuia vicios, ca atunci când te pedepsești.

De asemenea, atunci când îți tot asculți vocea aia critică din minte, s-ar putea să observi că nu este vocea ta. Ar putea fi a cuiva din trecutul tău, poate a mamei, a tatălui sau a vreunui profesor. 

”Întotdeauna există o cale de a opri vocea aceea din mintea ta, pe care o vei găsi fie de unul singur, fie plătind pe altcineva ca să te ajute în acest demers”, a mai spus Neo. ”Pentru că atunci când se face liniște, te poți concentra mult mai bine și poți fi mult mai eficient.”

Citește și:

8 experți ne împărtășesc cele mai eficiente sfaturi pentru un somn bun în 2020

Voluntariatul te poate ajuta să trăiești mai mult

S-ar putea să-ți placă și…

WELLBEING//

Care este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla?

SELF-IMPROVEMENT//

Riscul de a fi autentic în era digitală

EFICIENȚĂ//

29 de întrebări geniale pe care trebuie să le pui la finalul interviului de angajare

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.