În următoarele 5 minute vei afla:
– Cât de mult cântărește burgerul vecinului pe cântarul tău.
– De ce cred cercetătorii că sfaturile de nutriție pot fi periculoase.
Dacă ai petrecut timp pe platformele de socializare în ultima vreme (și sigur ai petrecut!) se poate să fi observat câteva postări gastronomice apetisante… Bine, așa e, de fapt sunt o grămadă de postări pe teme culinare.
De la fotografii de artă reprezentând feluri de mâncare din restaurante, la update-uri zilnice despre dieta keto sau paleo la care recurg prieteni de-ai tăi și până la confesiunile vinovate ale acestora despre cum au dat iama în miezul nopții la fast-food.
Indiferent ce ar spune prietenii din cercurile sociale online, probabil că știi deja o grămadă de lucruri, atât despre obiceiurile lor alimentare, cât și despre preferințele lor culinare.
Iar aceste informații îți oferă indicii despre eticheta socială a grupurilor din care faci parte online în ceea ce privește mâncarea, fapt despre care autorii unui studiu recent susțin că ți-ar putea influența propriile obiceiuri alimentare.
”Cercetarea sugerează că este posibil ca, atunci când alegem anumite mâncăruri, să fim, de fapt, influențați de către prietenii noștri virtuali mult mai mult decât ne dăm seama. Se pare că, în mod inconștient, ținem cont de părerile celorlalți, chiar și atunci când facem alegeri alimentare”, a susținut autorul studiului, Lily Hawkins, doctorand al Universității Aston din Birmingham, Marea Britanie, în cadrul unui comunicat de presă.
Prietenii virutali ne influențează obiceiurile alimentare
Alix Timko, doctor în științe, cercetător în cadrul PolicyLab, atrage atenția asupra faptului că acest nou studiu nu se limitează la a privi direct modul în care social media influențează obiceiurile alimentare ale oamenilor: oamenii de știință au examinat și modul în care diferite tipuri de norme sociale influențează preferințele noastre pentru anumite alimente.
Aceste norme sociale există și în offline, în alte situații, cum ar fi în viața reală, printre studenții din universități și colegii. Însă cercetătorii s-au concentrat pe social media, deoarece aceste platforme sunt, în vremurile noastre, responsabile de o foarte mare parte a interacțiunilor noastre sociale.
În cadrul studiului, oamenii de știință au chestionat 369 de studenți despre obiceiurile lor legate de consumul de fructe, legume, gustări bogate caloric și băuturi îndulcite cu zahăr, precum și despre obiceiurile legate de folosirea Instagram, Facebook sau a altor platforme de socializare și despre percepția asupra obiceiurilor și preferințelor alimentare ale prietenilor lor din mediul virtual.
S-a dovedit că, până și în universul online, normele sociale influențează obiceiurile alimentare ale oamenilor, în două moduri clare.
”Atunci când cineva crede că alți membri ai grupului din care face parte consumă mai multe porții de fructe și legume sau/și consumă fructe și legume mai des, se pare că și acea persoană începe să consume mai mult și mai des aceste alimente”, spune Timko, care este și asistent universitar la catedra de Psihiatrie din cadrul Perelman School of Medicine, University of Pennsylvania. Ea nu a fost implicată în noul studiu.
Al doilea efect constatat are legătură cu ceea ce credem noi că ar trebui să facem.
”Atunci când s-au adus în discuție consumul de alimente bogate în calorii și de băuturi îndulcite cu zahăr”, a mai spus Timko, ”participanții au declarat că ar consuma gustări bogate caloric și băuturi îndulcite cu zahăr în funcție de cât cred ei că ar fi rezonabil să consume utilizatorii de Facebook”.
Oamenii de știință au mai studiat și dacă normele sociale par a fi în vreun fel de legătură cu indicele de masă corporală a persoanei (IMC). Această conexiune nu s-a validat, însă cercetătorii susțin că ar putea fi și din cauză că supraponderabilitatea și obezitatea se instalează în destul de mult timp.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Cum pot fi influențați utilizatorii de social media să-și formeze obiceiuri alimentare sănătoase
Astfel de norme sociale au jucat un rol considerabil în multe campanii de sănătate publică (cum ar fi ”nu te sui la volan după ce ai consumat alcool” sau cele de descurajare a adolescenților să folosească țigări electronice), în care comportamentele au fost identificate drept ceea ce fac cei mai mulți.
Autorii acestui nou studiu consideră că descoperirile lor ar putea fi utilizate, de asemenea, pentru a încuraja oamenii să mănânce mai multe fructe și legume și mai puține gustări bogate caloric și băuturi îndulcite.
”Consecința este aceea că ne putem folosi de social media ca de un instrument prin care să ne încurajăm unii pe ceilalți, în materie de comportament alimentar, în cadrul grupurilor de prieteni virtuali și potențiali, să utilizăm aceste informații în sensul unor acțiuni legate de sănătatea publică”, a mai spus Hawkins.
Este mult loc de mai bine în aceste sectoare.
Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC)Trusted Source, numai 12,2% dintre americanii adulți consumă porția zilnică recomandată de fructe și numai 9,3% consumă cantitățile recomandate de legume și verdețuri.
În plus, 36,6% dintre adulți consumă zilnic alimente tip fast food, în timp ce 49% dintre adulți consumă zilnic băuturi îndulcite cu zahăr, informează Trusted Source CDC.
Timko susține că platformele sociale ar putea fi întrebuințate pentru a lansa ”imagini îmbietoare cu platouri de fructe și legume”, alături de informații despre normele sociale. Acest lucru ar putea încuraja lumea să consume din ce în ce mai mult astfel de alimente.
Totuși, acest gen de campanii de sănătate publică trebuie să fie gândite cu foarte multă precauție, pentru că etichetarea unor alimente ca ”sănătoase” sau ”nesănătoase” poate sugera că ar fi, de fapt, ”bune” sau ”rele”.
”Făcând asta, am atașa o etichetă morală hranei și riscăm să blamăm involuntar persoanele care consumă alimente percepute drept nesănătoase și să le aplaudăm pe cele care mănâncă sănătos”, a mai spus Timko.
A mai adăugat și că aceasta este, de fapt, dinamica normelor sociale, însă o astfel de abordare ar putea conduce la creșterea riscului ca publicul să dezvolte tulburări alimentare.
Precauția este necesară în mod special atunci când vine vorba despre mesaje cu impact în social media, deoarece există cercetări care subliniază legătura dintre utilizarea platformelor sociale de către adolescenți și tulburările alimentare precum grija exagerată față de greutatea corporală și forma fizică, rărirea meselor, mâncatul compulsiv sau exercițiul fizic în exces.
Cu toate acestea, ”atunci când cineva decide să prezinte în spațiul public astfel de mesaje”, a adăugat Timko, ”este foarte important să evalueze potențialele efecte negative pe care le pot avea”.