În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt beneficiile unei vieți trăite într-un ritm mai lent.

– Care este legătura dintre slow living, minimalism și sustenabilitate.


Nu este puțin timpul pe care îl avem, ci mult cel pe care l-am pierdut”, scria filosoful roman Seneca în Despre scurtimea timpului. Facem parte din generații care au absorbit (mai) inconștient tot ce au însemnat tehnologia, internetul, ne-am plănuit viețile în ritmul dat de orașele mari și aglomerate, de e-mail-urile (întotdeauna) urgente, de sarcini și ședințe, de cele mai multe ori mânați de toxicul time is money. Adevărul, însă, este că timpul e o resursă pe care n-o poți recupera nicicum. Creștem cu iluzia că avem timp să facem orice și ne trezim, după ani pierduți, într-un malaxor al vremurilor.

Ne surprindem tânjind la vremurile primordiale ale copilăriei, în care timpul avea toată răbdarea din lume. Ne închipuim că are legătură cu lipsa grijilor și poverilor de tot soiul, dar de fapt pare a fi mai degrabă felul în care un copil se conectează la viața din jurul său, cum își modelează ritmul în funcție de nevoile sale de a procesa, de a înțelege, de a trăi. Și nu avem nevoie să fim din nou copii ca să știm să trăim într-un ritm care să ne dea voie să (ne) înțelegem. Omenirea revine periodic la idei și curente care au menirea să reseteze cumva ritmul în care ne consumăm existența. De mai bine de treizeci de ani, tot mai mulți susținători ai conceptului de slow living își schimbă percepția asupra felului în care se trăiește în jurul lor și încearcă să schimbe ritmul.  

Despre ce este slow living

Slow living este un concept universal și indiferent de istoricul său îi putem găsi rădăcinile în orice societate și mediu, de la filosofii antici până la ecologiștii zilelor noastre. 

De altfel, de-a lungul istoriei oamenii s-au preocupat constant de trecerea timpului, de modul în care percepem și trăim acest timp. Jurnalistul canadian Carl Honoré, unul dintre cei mai importanți promotori ai conceptului Slow Movement, a scris în cartea sa Elogiu Lentorii despre boala timpului, o expresie introdusă în 1982 de un medic american, Larry Dossey. Boala timpului descrie credința obsesivă că timpul zboară, că nu e destul și că trebuie să pedalezi mereu mai repede ca să nu rămâi în urmă.  

Această idee descrie, de altfel, perfect vremurile în care trăim. Chiar dacă preocuparea pentru timp și felul în care îl trăim este aproape atemporală, filosofia de slow living a apărut în Italia în anii ‘80 prin mișcarea slow food. Conceptul de Slow Movement a câștigat popularitate pe măsură ce ritmul vieții moderne continua să se accelereze, iar acest concept de încetinire a ritmului s-a extins în mod natural la toate palierele vieții moderne. O viață fără grabă, ca filosofie de a trăi, pare mai degrabă fantezistă, având în vedere că ne învârtim într-o lume pe repede înainte – fast-food, mașini rapide, conversații rapide, parenting de weekend, vacanțe rapide. Chiar dacă bifăm realizări pe toate planurile, nu apucăm să trăim cu adevărat fiecare experiență în parte și să ne bucurăm de momentul prezent. 

De la mâncarea gătită și consumată lent și conștient, la stilul de a-ți crește copiii, până la călătoriile lente, slow living este conceptul umbrelă care acoperă toate acestea. Cuprinde multe alte curente, forme și înfățișări, printre care chiar și slow sex. 

Despre ce nu este slow living

Slow living nu înseamnă o respingere a lumii moderne, a tehnologiei sau a internetului. Pare o utopie să crezi că poți trăi o viață fără grabă într-un oraș mare, cu un serviciu cu normă întreagă și, eventual, copii. A trăi lent în timpurile noastre nu este, însă, imposibil. A fi „lent” nu înseamnă că ești leneș, că nu ești responsabil sau că nu muncești. O viață trăită lent este despre găsirea echilibrului, despre a-ți da timp pentru tine, pentru cei dragi, înseamnă un proces eficient și implicit o productivitate mai mare. 

Și poate secolul al XXI-lea o să fie un secol al preocupării generale pentru sănătatea mintală, pentru bunăstare psihică, pentru grija pentru corp și minte deopotrivă. Trăind într-o lume tot mai complicată, începem să învățăm să ne descoperim și să ne renegociem limitele, să observăm cu atenție lumea din jurul nostru și să învățăm să petrecem cu folos timpul pe care-l avem. 

De la filosofie la lumea reală 

Știm ce ar trebui făcut, dar când intrăm în malaxorul rutinei de zi cu zi, cu tot ce ține de viața profesională și personală, probleme financiare și administrative, devine aproape imposibil să rămânem fideli conceptului de viață lentă. Chiar dacă înțelegem beneficiile unei vieți trăite mai lent, ne pierdem în ritmul dat de oraș, de email-uri și telefoane, de trafic și rutină. Ajungem să alergăm într-o cursă contra-cronometru din care nu mai știm cum să ieșim. 

Îmi place să cred că trăim într-o lume în care tot mai mulți oameni conștientizează importanța unei vieți trăite cu intenție, deși toată această poveste este un domino greu de gestionat uneori. De cele mai multe ori, ajungem să ne oprim când corpul clachează, ca efect concret al perioadei de epuizare fizică și psihică. Ajungem să trăim intenționat abia după ce trecem printr-o formă de burnout și această frână bruscă aduce cu sine întrebări la care nu suntem neapărat pregătiți să răspundem. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Încetinirea ritmului în care (ne) trăim declanșează introspecții despre felul în care am crescut, despre credințele și valorile pe care ni le-am însușit, despre cum ne raportăm la viața personală și la cea profesională. Acest tip de conștientizare poate fi copleșitor, mai ales dacă avem sentimentul că slow living înseamnă doar o serie de curente, ca minimalismul sau un mod de viață sustenabil. 

În lumea reală, unde jobul, ratele și aglomerația ne pot sufoca, mi se pare esențial să înțelegem ritmul potrivit pentru noi și să încercăm să curățăm în jurul nostru, să ne fie mai bine. 

Tocmai de aceea, o viață fără grabă înseamnă, înainte de toate, o întoarcere către sine. Este o discuție despre cum să trăim. Și nu sunt doar filosofii, tot mai multe studii au dovedit faptul că o viață trăită conștient și intenționat îmbunătățește memoria, reduce stresul și optimizează regimul alimentar și somnul. Mai mult decât atât, există cercetări conform cărora un trai intenționat are efecte asupra longevității.

De unde să începi 

N-ai fi crezut că a alege acest mod de a trăi lent și conștient e atât de complicat, nu? Cred că e important să te oprești din vâltoare și să-ți acorzi timp să înțelegi ce înseamnă pentru tine viața fără grabă. Chiar dacă acest concept este explicat și analizat în cărți și documentare, pe bloguri și vlog-uri, percepția fiecăruia despre timp și viața cu sens poate fi diferită. 

Dincolo de toate, să acceptăm o viață fără grabă înseamnă să învățăm să încetinim și să ne dăm timp să (ne) înțelegem felul în care funcționăm. 

  • Scrie un soi de manifest personal. Ce înseamnă pentru tine? Ce te-ar face mai fericit? Ce poți face acum, relativ ușor, fără mari eforturi? Ce poți face pe termen mediu? 
  • Alege ritmul în care vrei să trăiești astfel încât să-ți fie bine. Slow living nu este despre dolce far niente, ci mai degrabă despre a trăi conștient, astfel încât să nu ajungi la niciun tip de burnout. E perfect în regulă să-ți placă să trăiești și/sau lucrezi într-un ritm alert, provocarea este să știi când devine toxic pentru minte și corp. 
  • Ține un jurnal. Studiile au confirmat faptul că scrierea gândurilor într-un jurnal îmbunătățește calitatea somnului, îmbunătățește starea de spirit după evenimente traumatice și dezvoltă competențele de comunicare

Am încetat să cred că slow living este doar un trend. Cred cu tărie că o viață lentă este singurul fel în care putem trăi o viață mai semnificativă. Mă tot întorc la cuvintele lui Seneca, ca la un fel de mantră:

Trăiți de parcă v-ar fi dat să trăiți veșnic, niciodată nu vă trece prin minte fragilitatea voastră, nu băgați de seamă cât timp s-a scurs deja.

 

Citește și: 

12 daruri pe care meriți să ți le oferi și care îți vor schimba viața

Viața la imperfect

Author(s)

  • Simona Rentea

    promoter cultural și blogger

    Simona Rentea este promoter cultural, blogger și mama Iunonei. Crede în magia împărtășirii poveștilor și scrie pe blogul său simonarentea.ro. Este pasionată de slow living, parenting și dezvoltare personală. De peste zece ani este parte din lumea organizării evenimentelor culturale fiind, în prezent, coordonatorul biroului de presă al Festivalului Internațional George Enescu. Experiența sa profesională este un amalgam de istorie și jurnalism, proiecte culturale și relații publice.