WELLBEING//

Cât de mult control ai de fapt asupra fericirii tale?

Cercetătorii din domeniu ne împărtășesc ce au aflat în ultimii 15 ani de studii.

Apple education symbol and stack of books in classroom with written board
Apple education symbol and stack of books in classroom with written board

În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce este „plăcinta fericirii”.
– Cât de recunoscător trebuie să-i fii părintelui binedispus pentru nivelul tău de fericire.


Știi graficul „plăcinta fericirii”? Dacă ai citit o carte sau ai ascultat vreo discuție despre fericire în ultimii 15 ani, există șanse mari să fi auzit că 50% din fericirea noastră este determinată genetic, 40% de activitățile noastre și doar 10% de circumstanțele din viața noastră.

Curat și ordonat, graficul plăcintei (propus inițial într-o lucrare din 2005 de cercetătorii Sonja Lyubomirsky, Kennon M. Sheldon și David Schkade) a ilustrat o imagine clară a factorilor care contribuie la bunăstarea noastră. Din păcate pentru unii dintre noi, graficul sugerează că genele pe care le-am moștenit de la părinții noștri joacă un rol foarte important în împlinirea noastră sufletească. Dar e și o veste bună: prin intermediul obiceiurilor sănătoase putem, totuși, exercita mult control asupra propriei fericiri.

În ultimii ani, criticii au pus sub semnul întrebării această formulă rigidă și acum, la un deceniu și jumătate după coacerea plăcintei, doi dintre autori au confirmat că sunt de acord cu multe dintre critici. Chiar și așa, mesajul lor general s-a păstrat: ”Se pot lua măsuri pentru a fi mai fericit și pentru a-ți păstra gradul de fericire„.

Dovada din plăcintă

„Atunci când ți se oferă un grafic care e atât de ordonat, pare rezonabil să fii sceptic”, spune profesorul universitar Todd Kashdan, în postarea sa pe blog, criticând graficul sub formă de plăcintă. În timp ce plăcinta are felii separate, susține el, genele noastre, circumstanțele de viață și activitățile pe care le alegem nu sunt trei factori izolați, care ne influențează direct fericirea, ci se pot influența și reciproc, mixând rezultatul.

De exemplu, scrie Kashdan, este posibil să ai o genă pentru management, dar nu te vei transforma neapărat într-un lider decât dacă te afli în circumstanțele de viață potrivite (pentru început, un mediu social de susținere). Sau, după cum susțin Nicholas Brown de la Universitatea din Groningen și Julia M. Rohrer de la Universitatea din Leipzig în lucrarea lor din 2019, poate ai o dispoziție genetică spre anxietate – activată de circumstanțele unei copilării stresante – factor care-și pune amprenta asupra fericirii.

După cum ilustrează aceste exemple, dar și din studiile recente, știm că genele se pot activa sau nu în funcție de ceea ce se întâmplă în viața noastră (atât ce ni se întâmplă – circumstanțele noastre – cât și ceea ce alegem să facem – activitățile pe care le alegem). În direcția opusă, genele pot influența tendința de a ne angaja în activități care ne vor face mai fericiți, cum ar fi exercițiul fizic, voluntariatul sau atingerea obiectivelor.

Chiar dacă am presupune că acești trei factori ar putea fi total separați, criticii susțin că cele 50% pentru gene și 10% pentru circumstanțele de viață sunt o subestimare – asta ar însemna că 40% ar fi sub controlul nostru, și ar fi un procent prea mare. De exemplu, cercetătorii Brown și Rohrer citează studii recente care sugerează că ereditatea fericirii este de 70 până la 80 la sută.

Cifra de 10% s-a bazat pe studii care măsoară în principal demografia, cum ar fi vârsta, veniturile, educația, rasa și sexul, subliniază oamenii de știință. Dar termenul de „circumstanțe de viață” este extrem de vast și include ”naționalitatea, poziționarea geografică și culturală în care se află o persoană”. Dar, probabil, studiile efectuate într-o singură țară nu vor surprinde cea mai largă paletă de posibilități în materie de ”circumstanțe de viață”, ceea ce poate explica de ce felia de 10% este prea mică.

În cele din urmă, chiar chiar dacă am presupune că proporțiile de 50/40/10 sunt corecte, există acea confuzie importantă pe care nenumărate publicații au perpetuat-o: aceste numere nu reprezintă cât de mult din fericirea noastră individuală provine din diverse surse, ci cât de mari sunt diferențele dintre oameni. Dacă fericirea ta este 8/10, nu poți spune că 3,2 puncte din aceasta sunt determinate de activitățile tale; poți doar să spui că doar sub jumătate din decalajele medii dintre fericirea ta și cea a altor persoane se reduce la activitățile pe care toată lumea le desfășoară.

Astfel, nu doar că concluzia este mai puțin catchy, dar și controlul pe care îl exercităm asupra propriei noastre bunăstări pare mult mai insignifiant.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Știința fericirii astăzi

În lucrarea actualizată despre graficul plăcintă, Sheldon și Lyubomirsky recunosc că sunt în mare măsură de acord cu aceste critici. Numerele erau estimate într-un experiment gândit, spune Lyubomirsky, adăugând că lucrarea lor originală ar fi trebuit să clarifice modul în care genele, circumstanțele și activitățile noastre se pot influența și interacționa între ele.

”Scopul nostru (cu mai mult de 18 ani în urmă) a fost mai mult să punem o întrebare – este posibil ca nivelul de fericirea să fie elevat și să se păstreze acolo – și să oferim un răspuns”, spune Lyubomirsky. ”La fel ca toate graficele de „tip plăcintă” și al noastru a fost o simplificare brută”.

Cercetătorii recunosc, de asemenea, și că activitățile pot influența fericirea mai puțin decât se credea, contribuind la 15% din diferențele dintr-un studiu. Pe de o parte, aceasta ar putea părea o veste proastă pentru cei care dedică timp și un efort substanțial îmbunătățirii de sine. Pe de altă parte, doar confirmă ceea ce probabil știam deja: ”Fericirea poate fi vânată cu succes, dar nu este ușor de obținut, scriu ei. Cu alte cuvinte, fericirea, pentru multe persoane va fi pur și simplu ceva greu câștigat. În timp ce pentru alții, fericirea e o stare naturală”.

Dincolo de retorică, este clar că mesajul ”graficului plăcintă” a inspirat cercetări de ultimă oră în ultimii cincisprezece ani în psihologia pozitivă. Am învățat că obiceiurile și comportamentele în care ne angajăm contează – de la recunoștință la bunătate până la empatie – și că pot duce la un impuls de fericire durabil.

Și, tot datorită acestei cercetări, avem și o înțelegere a ceea ce putem face pentru a ne oferi cele mai bune șanse de succes în căutarea fericirii:

  • Alege activități care se potrivesc personalității și intereselor tale. Activitățile ideale sunt cele care se simt natural, sunt plăcute și aliniate valorilor, în loc să fie impulsionate de vinovăție sau de așteptările altora.
  • Alege activități care îți aduc împlinirea mai degrabă decât să urmărești obsesia de a te simți bine tot timpul. Hedonismul nu te va face neapărat fericit, chiar dacă pe moment poate părea așa. Când urmărim plăcerea, nu ar trebui să o facem în detrimentul trăirii unei vieți pline de sens. De asemenea, trebuie să urmărim un scop și să practicăm iertarea, recunoștința și generozitatea. Acestea ne oferă un sentiment de competență, de autonomie și de conexiune, satisfăcându-ne astfel nevoile umane de bază.
  • Angajează-te să depui eforturi în acest proces. În mod surprinzător, persoanele care investesc energie și timp în noile lor obiceiuri observă îmbunătățiri substanțiale în bunăstarea lor.
  • Adăugați varietate în rutina cotidiană. A face un exercițiu, cum ar fi redactarea unor scrisori de recunoștință, îți amintește de toate lucrurile minunate din viața ta, cu care poate te-ai obișnuit și cărora nu le mai acorzi importanță. Trebuie să-ți menții creierul deschis la posibilități.

”Oamenii îți pot crea un flux constant de experiențe pozitive prin implicare, conectare și elevare, crescând astfel probabilitatea ca aceștia să rămână în gama superioară a potențialului lor de fericire”, scriu Sheldon și Lyubomirsky.

Dacă tragem linie, e imposibil să prezici câtă fericire vei obține din orice schimbare pe care o vei face în viață. Suntem cu toții oameni și niciun grafic nu ne poate cântări cu adevărat fericirea. Însă tot merită să încerci.

Citește și:

Cum să te antrenezi pentru fericire!

Fericire sau bucurie: află care este lozul câștigător

S-ar putea să-ți placă și…

Foto: Sabina Ghiormescu
OAMENI THRIVE//

Gáspár György: ”Cred în iubire și în vindecare”

OAMENI THRIVE//

Diana Cosmin, jurnalistă: ”Viața e prea scurtă ca să faci pe plac tuturor”

EFICIENȚĂ//

Flow – cheia productivității, dar și a fericirii

Înscrie-te pentru a primi newsletter-ul

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.