SELF-IMPROVEMENT//

3 moduri prin care să treci peste respingerile din carieră

E un fapt științific: respingerea doare. Însă modul în care reacționezi la ea e la latitudinea ta.


În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce te deranjează e-mailurile seci.
– Ce părți din creier activează respingerea.


Îți aduci aminte de vreo situație în care ai fost respins? Poate managerul tău nu ți-a aprobat un proiect pe care îți doreai să-l implementezi. Poate nu ai primit mărirea de salariu pe care considerai că o meriți. Poate colegii tăi au ieșit la masă fără tine. Poate că altcineva a fost angajat pe postul pentru care ai aplicat și tu. Poate oamenii au început să caște în timpul prezentării pe care o susțineai. Sau poate mai mulți potențiali clienți ți-au dat de înțeles, printr-un mail sec sau prin lipsa unui răspuns la mail-ul tău, că propunerea ta nu se pliază pe nevoile lor. La ce te-ai gândit? Cum te-ai simțit?

De ce doare respingerea?

Dacă ți s-a părut că respingerea doare, să știi că ai dreptate. Și de cele mai multe ori, doare mai tare decât ne-am aștepta. Acum aproape 10 ani s-a făcut și un studiu pentru a înțelege ce se întâmplă în creier în momentul în care ne simțim respinși și s-a demonstrat că în cazul unei respingeri se activează aceleași părți din creier ca și în cazul durerii fizice. Pe cât este de complex acest organ, pe atât de depășit este de complexitatea și viteza vieții din ziua de azi. Principalul rol al creierului nostru este să ne ajute să supraviețuim și orice amenințare declanșează mecanismul de fight or flight. Dacă ne întoarcem în timp, la vremurile în care oamenii trăiu în triburi și asta le aducea un plus de siguranță, să fii exclus (adică respins) implica o probabilitate mare de nu supraviețui. Creierul nostru azi funcționează la fel ca acum zeci de mii de ani, ceea ce înseamnă că trăim cu un creier vechi și neadaptat la provocările moderne. Mecanismul de fight or flight poate fi declanșat de apropierea unui deadline, când tu ești departe de a fi gata cu un proiect, de un feedback neconstructiv sau de o simplă remarcă răutăcioasă.

Respingerea nu ne produce doar durere fizică, ci înseamnă și că una dintre nevoile noastre psihologice de bază, cea de apartenență, nu e hrănită. Problema chiar mai mare este că gândurile negative pe care le avem despre noi și despre valoarea noastră atunci când suntem respinși ne erodează mult stima de sine, iar emoțiile puternice care ne cuprind ne determină să acționăm în feluri mai puțin înțelepte. Avem tendința să realimentăm această suferință, să ne criticăm și riscăm astfel să ne facem noi înșine mai mult rău decât ne-a făcut respingerea în sine.

Cum poți trece mai ușor peste respingeri

Așadar, chiar dacă nu poți evita sau controla actul de a fi respins, poți alege cum reacționezi la ea, mai ales după ce devii conștient de ce se întâmplă atât în creierul tău, dar și pe plan emoțional în acele momente.

1. Fii indulgent cu tine

Stăpânește-ți tendința de a te critica imediat ce-ți dai seama ce faci. Ca bulgărele de zăpadă pe care îl rostogolești până ajunge o avalanșă, cu cât îți lași mai mult gândurile negative să persiste, cu atât te vor afecta mai mult. Gândește-te la ce s-a întâmplat, vezi ce ai făcut bine și ce poți face diferit data viitoare. Dacă există posibilitatea, cere un feedback. Transformă orice respingere într-o experiență valoroasă, dar nu te biciui inutil.

2. Notează-ți calitățile pe care le consideri valoroase  

Dacă respingerea ne zdruncină stima de sine trebuie să știm cum să o reabilităm de îndată ce am trăit-o. Psihologul Guy Winch  propune un exercițiu simplu și eficient, de executat neapărat în scris. Notează o listă cu cinci calități importante pe care consideri că le ai (ce te face un angajat bun, un coleg de încredere etc.), apoi alege una singură și scrie câteva rânduri despre modul în care e o calitate importantă pentru cei din jur și cum o poți folosi concret în anumite situații.

3. Hrănește-ți nevoia de apartenență 

Respingerea ne face să ne simțim ostracizați și singuri. Colegii nu te-au chemat la masă la prânz? Întâlnește-te cu niște prieteni după serviciu. Creează contexte în care să-ți poți satisface această nevoie pentru a nu fi nevoit să aștepți validare din surse imprevizibile, precum mediul de muncă.

Șansele să ai parte de cel puțin câteva respingeri în viața asta sunt mari, dar nu uita că ai puterea să alegi cum reacționezi și că urmând acești micropași te vei reface mai rapid.

Citește și:

9 lecții esențiale pe care trebuie să le înveți până la jumătatea vieții

3 factori care l-au făcut pe Kobe Bryant unul dintre cei mai buni jucători din toate timpurile


S-ar putea să-ți placă și…

SELF-IMPROVEMENT//

Cum depășești durerea respingerii

SELF-IMPROVEMENT//

5 moduri în care ți se schimbă viața după ce devii mamă

EFICIENȚĂ//

Flow – cheia productivității, dar și a fericirii

Thrive Global
Curajul este ca un mușchi. Și știu din proprie experiență că pe măsură ce îl exersezi devine din ce în ce mai ușor să nu te lași copleșit de temeri.

- Arianna Huffington

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență plăcută. Pentru a continua navigarea pe site trebuie să fii de acord cu uzul lor. Mai multe informații despre modul în care folosim cookie-uri poți afla citind politica noastră de confidențialitate.