În următoarele 5 minute vei afla:

De ce trebuie să încetăm cu scuzele.
– Care este diferența dintre empatie și simpatie și care dintre ele îți poate folosi în relația cu cei care-și cer mereu scuze. 


„Îmi pare rău”, așa cum spune melodia lui Elton John, „pare să fie cea mai grea expresie din lume”. Însă, de fapt, în cultura noastră actuală, este cel mai ușor lucru de spus. Pentru mulți dintre noi, să ne cerem scuze a devenit un gest reflex. Poate că n-ar trebui să ne surprindă acest lucru: la urma urmei, suntem niște ființe sociale. Să ne cerem scuze face parte din natura noastră umană, iar instinctul nostru natural este acela de a căuta acceptare și apartenență la un grup. Și nu e nimic greșit în a-ți cere scuze. Atunci când e cazul. 

Însă să te scuzi prea mult vine cu un cost suplimentar. În primul rând, diminuează însemnătatea sentimentului în acele situații când gestul chiar este justificat. În al doilea rând, ne face să părem mai puțin încrezători în propria noastră persoană, lucru care chiar poate conduce către o lipsă de încredere nejustificată. 

Așadar, cum putem să nu ne mai cerem scuze neîncetat, în mod reflex, și cum putem să facem ca aceste cuvinte să-și recapete greutatea inițială? Dacă ești genul care își cere scuze mai tot timpul, încetează! Iată nouă trucuri diferite cu care putem să devenim mult mai buni în acest joc al scuzelor. 

1. Trebuie să știi când nu e cazul să-ți ceri scuze. 

Poți să reduci cantitatea de scuze inutile începând prin a recunoaște când lucrurile nu se află sub controlul tău. Dacă s-a întâmplat ceva de care n-ai fost responsabil, de ce să-ți ceri scuze? Spre exemplu, vremea neprietenoasă atunci când un prieten vine în vizită. Poate că te simți cu adevărat stânjenit și-ți pare rău că afară plouă cu găleata, însă asta nu înseamnă că trebuie să-ți ceri scuze. 

O altă greșeală comună este cea în care spunem „Scuze că te deranjez”. De cele mai multe ori, asta înseamnă, de fapt, că avem nevoie de informația pe care ne-o poate da acea persoană sau că avem nevoie ca interlocutorul nostru să facă ceva, un lucru pe care trebuia să-l facă în mod normal, ca parte a jobului său. Îi cerem să facă ceva, nu îi impunem. Bineînțeles, există situații când avem nevoie de un lucru (sau o informație) după orele de program, sau există situații în care chiar deranjăm: în acest caz o scuză poate fi potrivită sau chiar recomandabilă. 

2. Fă schimbări, dacă e nevoie

Dacă îți dai seama că-ți ceri scuze, repetat, pentru același lucru, mergi la sursa problemei. Poate că ai nevoie să faci doar o simplă schimbare pentru ca să nu mai fii nevoit să spui mereu „Scuze, îmi pare rău!”. Spre exemplu, dacă întârzii mereu (unul dintre cele mai comune motive de scuze) gândește-te să-ți reorganizezi altfel ziua și întâlnirile din calendar. 

3. Fii deschis și onest

De cele mai multe ori e mai bine să dai niște explicații decât să spui, în mod reflex, „îmi pare rău”. Dacă bebelușul tău începe să plângă în timp ce tu ești într-o ședință pe Zoom, mai bine explici celor de pe ecran că n-a dormit și de aceea e nervos în loc să rostești „scuze”. În loc să-ți ceri scuze pentru zgomotul de fundal, poți să le explici colegilor că renovezi. Dacă ai nevoie de ceva urgent, poți să-i explici persoanei cu care vorbești motivul grabei, sau să-l ajuți să-și stabilească un set de priorități ca să poată rezolva toate problemele. 

4. Învață din experiențe

Dacă un lucru nu merge exact așa cum te-ai aștepta, chiar dacă e vina ta, în loc să spui „îmi pare rău” poți să analizezi situația și să vezi ce-ai putea învăța din ea. „Acest lucru n-a mers chiar așa cum m-am așteptat, așa că iată ce-am să fac diferit data viitoare” este fraza care-i face pe ceilalți să înțeleagă că iei în serios îngrijorarea lor. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


5. Fă un pic de haz 

De multe ori, umorul poate detensiona o situație mai bine decât o scuză. E important, însă, să știi să-i „citești” pe cei din jur și să știi dacă glumele sunt sau nu potrivite în acea situație. O glumă bine plasată sau un comentariu amuzant pot reduce stresul și te pot ajuta să privești lucrurile dintr-o altă perspectivă. 

6. Empatia este mai bună decât simpatia

Simpatia spune „Îmi pare rău că s-a întâmplat asta!”. Empatia spune „Mi se pare că ți-a fost foarte greu să treci prin asta!”. Nu e nimic greșit în a-ți arăta simpatia, însă empatia e o modalitate mult mai puternică să începi o conversație și să întărești o relație. În plus, putem să ne bazăm pe empatie ca să-i oprim pe cei din jur să-și ceară scuze. Dacă se aude un copil plângând în timpul unei ședințe, spunând „Fix asta mi s-a întâmplat și mie azi!” poți să reduci din disconfortul pe care-l simte mama sau tatăl acestuia. 

7. Încearcă să arăți puțină recunoștință 

În timp ce scuzele în exces ne alimentează propria stimă de sine, recunoștința face exact contrariul. Atunci când apelăm la recunoștință, avem parte de un impuls suplimentar de energie. În plus, acest sentiment de revigorare poate fi chiar contagios. Așadar, în loc să spui „Îmi pare rău că am întârziat”, mulțumește tuturor pentru răbdare. Atunci când îi lași să înțeleagă că ai văzut și ai apreciat ce au făcut poți avea rezultate pe termen lung. 

8. Nu-ți cere scuze pentru că ai avut grijă de tine

Unul dintre lucrurile pentru care n-ar trebui să-ți ceri scuze niciodată este pentru că ai avut grijă de tine. Chiar dacă asta presupune să spui „nu” altor lucruri. Atunci când ne susținem punctul de vedere în acest fel, de fapt subliniem că este normal ca să nu fim niciodată prea ocupați pentru a avea timp pentru noi înșine. Știu din propria experiență că, atunci când n-am grijă de mine (ca atunci când nu reușesc să dorm suficient) este mult mai probabil că o să zic sau o să fac ceva pentru care o să-mi pară rău cu adevărat, doar pentru că nu am fost în cea mai bună formă. Sau, și mai mult, mă trezesc că-mi cer preventiv scuze pentru lucruri la care n-am putut face față. Așadar, nu-ți cere scuze pentru că ai grijă de tine; practic, așa o să reduci și cantitate de scuze la care apelezi în mod normal. 

9. Oferă-ți ție, dar și altora, un strop de înțelegere

Pe măsură ce societatea noastră revine la normal și oamenii se reîntorc la locul lor de muncă, n-o să meargă totul ca pe roate. Oamenii vor resimți diferite niveluri de confort în ceea ce privește măștile, distanțarea socială sau pur și simplu să fie în jurul celorlalți. Așadar, fii înțelegător. Nu te simți dator să-ți ceri scuze pentru că faci ceea ce trebuie să faci ca să te simți confortabil. Și extinde această înțelegere și asupra celorlalți, de vreme ce ești conștient de provocările cu care se confruntă aceștia. 

A fost un an dificil pentru toată lumea. Și o să mai fie numeroase ocazii în care chiar o să fii nevoit să-ți cer scuze. Așadar nu trebuie să-ți pară rău că păstrezi acest instrument puternic și nu-l folosești în exces. 

Citește și:

Vrei să ai mai multă încredere în tine? Nu-ți mai cere scuze!

Gândurile care-ți pot schimba radical cursul vieții

Author(s)

  • Jen Fisher

    Chief Well-being Officer la Deloitte, și Editor-at-Large, Integrare muncă-viață Thrive

    Jen Fisher este o prezență vocală în ceea ce privește bunăstarea la locul de muncă și crearea unei culturi organizaționale centrate pe om. Jen vorbește și scrie frecvent despre crearea unei culturi a stării de bine la locul de muncă și este chief well-being officer la Deloitte, în Statele Unite, fiind responsabilă de strategia și inovația în jurul vieții profesionale, sănătății și stării de bine. Jen este și gazda seriei de podcasturi WorkWell, care abordează cele mai noi tendințe din domeniul profesional, și autoarea cărții Work Better Together: How to Cultivate Strong Relationships to Maximize Well-Being and Boost Bottom Lines (McGraw-Hill, iunie 2021). Jen este pasionată de stilul de viață sănătos și crede că grija față de propria persoană ar trebui să facă partea din rutina noastră zilnică. Se consideră o fanatică a exercițiilor fizice, o susținătoare a somnului și un șoarece de bibliotecă! În calitate de supraviețuitoare a cancerului de sân, pledează pentru sănătatea femeilor, împărtășind din experiența ei de recuperare. Jen locuiește în Miami, alături de soțul ei, Albert, și de Fiona, cățelușa lor