În următoarele 3 minute vei afla:
– Ce crede Miruna Stănculescu despre gândurile rele și cum reușește să scape de ele.
– Cine este persoana aflată la mii de kilometri depărtare, care i-a schimbat viața.
Thrive Global: Ce te face să te dai jos din pat în fiecare dimineață?
Miruna Stănculescu: Coloana vertebrală. Am vreo trei hernii de disc incipiente. Nu pot sta prea mult în pat.
TG: Cum prioritizezi lucrurile când ai multe de făcut?
MS: Le iau pe rând, înțelegând că lucrurile mari sunt făcute din lucruri mici.
TG: Care e secretul tău pentru o viață mai bună?
MS: Să admiți că viața e frumoasă, nedreaptă și imperfectă. Mă străduiesc în fiecare zi să-mi aduc aminte de ce e frumos, să schimb ce pot (de pildă, cariera la 40 de ani) sau să accept ce e nedrept, dar nu se poate schimba (de pildă, gravitația care trage de chestii în jos). Și mai fac ceva: îi dau dreptul vieții mele să fie imperfectă, pentru că asta-mi oferă șansa să nu mă plictisesc.
TG: Când simți că ești prea stresată sau prea copleșită de viață, ce faci ca să ieși din acea stare?
MS: Câteodată mă cert cu partenerul de viață, că de aia m-a luat de nevastă, nu?!. Alerg. Beau un vin bun. Am o discuție filozofică cu fiică-mea, care mă ”face” la filozofie cu ochii închiși. Văd un film bun, împreună cu același partener de viață.
TG: Cum scapi de gândurile rele? Ce-ți aduce optimismul, mai ales în această perioadă?
MS: De gândurile „rele” nu scapi, ci le corectezi și produci în paralel și gânduri bune. Oricum, având șansa să mă fi născut în 1968 (decrețel, da!), am prins până acum o tură de cel mai curat comunism (cu frig, foame și tot restul), un picuț de Cernobâl, cutremurul din 1977, o schimbare de regim, două mineriade, un divorț, două schimbări de carieră, un credit în franci elvețieni și o pandemie. Toate astea m-au făcut să mă prind de două lucruri: (1) nu mor caii cănd vor câinii și (2) când oi muri, nu o să mă pot plânge că m-am plictisit.
TG: Care este pentru tine semnalul de alarmă că ai pus prea multă presiune pe tine, că ai ajuns la capătul puterilor?
MS: Devin arțăgoasă acasă și mă trage Bogdan de mânecă. De când cu psihoterapia, care-mi place maxim și mă face să simt că am un rost, e foarte greu să mă prind când să spun „stop”. Așa că ajută că el protestează și trage constant în direcția timpului lăsat liber.
TG: Ce sfat ți-ai da ție, cea de la 20 de ani?
MS: Că dragostea nu e de-ajuns, e nevoie de compatibilitate. Și că un război se pierde doar dacă încetezi să-l mai lupți.
TG: Spune-ne o mică schimbare, pe care ai făcut-o în viața ta, ca să te conectezi mai bine cu ceilalți.
MS: Nu m-am plâns vreodată că nu mă pot conecta cu cineva dacă chiar vreau. Așa că nu știu ce să răspund la întrebarea asta.
TG: Faci ceva anume ca să-ți menții concentrarea?
MS: Dorm destul și-mi folosesc mintea constant.
TG: Care este cartea care ți-a schimbat viața?
MS: Citesc mult, dar schimbarea de perspectivă cea mai importantă din viața mea nu a venit de la o carte, ci de la un episod dintr-un documentar despre India de la National Geografic. Respectiv cel despre un indian care era super-fericit pentru că-și descoperise o nouă șansă în viață. Și nu, șansa nu era meditația, ci căutatul de aur în rahat (la propriu). Indianul care habar n-are că mi-a schimbat viața m-a făcut să înțeleg că ai nevoie să-ți accepți și să-ți validezi nefericirea, pentru a pricepe care e problema ta și pentru a putea schimba lucrurile. El e vinovat pentru schimbarea mea de carieră de la 40 de ani și pentru psihoterapeutul de azi.
TG: A existat un moment de cotitură în viața ta? Un moment în care ai simțit că ești în fața unei alegeri importante?
MS: La spital, în secunda în care medicul mi-a arătat-o pe fiică-mea. Aveam 21 de ani și, până să o văd, nu prea mă gândisem ce însemna să ai un copil. Dar fix în momentul ăla mi-am dat seama că făcusem o chestie care avea să-mi schimbe viața.
TG: Când a fost ultima dată când ai simțit că ai eșuat și cum ai depășit momentul?
MS: Nu știu ce spune asta despre mine, dar n-am simțit niciodată până acum că am eșuat. Nu că mi-ar fi ieșit toate din prima, dar nu mă las până nu ajung unde vreau.
TG: Care este ultimul lucru pe care îl faci seara înainte de culcare?
MS: De cele mai multe ori citesc, măcar 15 minute. Când nu fac asta, sting doar veioza.
TG: Împărtășește-ne un citat care te motivează.
MS: „It’s given me a lot of confort knowing we’re all rough drafts of the people we’re still becoming” (Bob Goff) – (”Mă simt foarte confortabil să știu că suntem cu toții niște ciorne nefinisate ale oamenilor în curs de devenire”).
Miruna Stănculescu este un fost corporatist psihoterapeut, cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală și hipnoterapie. Îi place să se descrie ca psihoterapeut drept un purtător de felinar, care însoțește oameni în călătoria lor interioară spre lucruri pe care nu știau că le cunosc. Poți afla mai multe despre ea pe www.mirunastanculescu.ro
Citește și:
Șerban Pavlu, actor: ”Suntem rodul drumului nostrum prin viață”